Romania a intrat ieri in razboiul impotriva torrentelor. Ce lege controversata au semnat reprezentantii tarii noastre
Site-urile europene de torrente vor fi ingropate, iar reprezentantii industriilor muzicala si de film vor putea cere direct furnizorilor de Internet date referitoare la clientii care descarca fisiere pirat, fara sa fie nevoie de mandate ale judecatorilor.
Acest lucru se va intampla ca urmare a unui tratat semnat ieri de tara noastra impreuna cu celelalte state ale Uniunii Europene. ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) sau Tratatul Comercial Anti-Contrafacere este un document comercial propus ca raspuns la „cresterea globala a comertului cu bunuri contrafacute si lucrari protejate de copyright”. El a fost semnat in cadrul unei ceremonii care a avut loc in Japonia.
ACTA ar putea avea un impact mai puternic decat celebrul SOPA al americanilor, despre care se spune ca va ingropa site-urile de file-sharing.
Concret, tratatul semnat de tara noastra, vorbeste despre protejarea drepturilor de autor si ar duce atat la eliminarea site-urilor care permit descarcarea de continut ilegal, cat si la sanctionarea celor care beneficiaza de pe urma filmelor sau muzicii piratate.
Nemultumit de forma in care a ajuns acordul, raportorul european ACTA, Kader Arif, a demisionat, sustinand ca nu doreste sa ia parte la aceasta mascarada. El a spus ca elaborarea tratatului nu a fost deloc transparenta, iar societatea civila n-a avut nimic de spus.
Un filmulet postat pe YouTube de La Quadrature du Net prezinta efectele negative pe care le-ar avea o astfel de intelegere:
Intr-un document online al Asociatiei pentru Tehnologie si Internet, organizatie contestatara a proiectului, se enumera cateva dintre "amenintarile la adresa libertatii de exprimare si accesului la cultură":
"1. Interesele detinatorilor de drepturi de proprietate intelectuala sunt puse mai presus de libertatea de exprimare, viata privata si alte drepturi fundamentale.
2. ACTA va lasa reglementarea libertatii de exprimare in mainile companiilor private, intrucat impune obligatii referitoare la monitorizarea continutului online de catre terte parti, cum ar fi intermediarii Internet, care nu sunt insa in masura sa reglementeze formele de exprimare in mediul online.
3. ACTA poate impiedica utilizarea patrimoniului cultural al societatii, intrucat sporeste sanctiunile si riscurile de natura penala pentru utilizarea operelor ai caror proprietari sau detinatori de drepturi de autor sunt dificil sau imposibil de identificat sau localizat (asa numitele opere orfane).
4. Prevederile din versiunea finala a Acordului, al caror inteles nu va fi clarificat înainte de ratificarea ACTA, sunt vagi si risca sa fie interpretate in moduri care ar putea permite incriminarea unui numar mare de cetateni, pentru delicte triviale"
Asociatia pentru Tehnologie si Internet mai sustine ca acest acord ar forta furnizorii de Internet sa-ti monitorizeze clientii si sa puna la dispozitia autoritatilor date referitoare la persoanele prinse ca descarca fisiere ce intra sub incidenta legii drepturilor de autor.
In plus, ACTA ar fi un obstacol in calea inovarii, pentru ca dezvoltarea de software apare in "zone gri" din punct de vedere juridic.
Tarile care au semnat ieri intelegerea sunt Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Romania, Slovenia, Spania, Suedia si Marea Britanie. In toamna anului trecut, actul a fost de asemenea semnat de Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelanda, Singapore si SUA.
Pentru ca tratatul sa intre in vigoare, el trebuie ratificat de parlamentele statelor semnatare, dar si de Parlamentul European, care il va dezbate in prima jumatate a acestui an.
