Cannibal Holocaust
Cannibal Holocaust este un film realizat in 1980 de catre regizorul italian Ruggero Deodato, dupa un scenariu de Gianfranco Clerici.
Filmat in Padurea Amazoniana, filmul spune povestea a 4 documentaristi care calatoresc in miezul junglei pentru a filma triburile de bastinasi. Doua luni mai tarziu, dupa ce nu mai gasesc calea de intoarcere inapoi, un faimos antropolog, Harold Monroe, pleaca intr-o misiune de salvare pentru a gasi grupul celor 4.
Pana la final acesta gaseste filmarile lor si le urmareste, ceea ce rezolva misterul disparitiei producatorilor de documentare.
Filmul ii are in distributie pe Robert Kerman (Monroe), Carl Gabriel Yorke (regizorul Alan Yates), Francesca Ciardi(iubita lui Alan, Faye), Perry Pirkanen (cameramanul Jack Anders) si Luca Barbareschi (cameramanul Mark Tomaso).
Filmat in Padurea Amazoniana, filmul spune povestea a 4 documentaristi care calatoresc in miezul junglei pentru a filma triburile de bastinasi. Doua luni mai tarziu, dupa ce nu mai gasesc calea de intoarcere inapoi, un faimos antropolog, Harold Monroe, pleaca intr-o misiune de salvare pentru a gasi grupul celor 4.
Pana la final acesta gaseste filmarile lor si le urmareste, ceea ce rezolva misterul disparitiei producatorilor de documentare.
Filmul ii are in distributie pe Robert Kerman (Monroe), Carl Gabriel Yorke (regizorul Alan Yates), Francesca Ciardi(iubita lui Alan, Faye), Perry Pirkanen (cameramanul Jack Anders) si Luca Barbareschi (cameramanul Mark Tomaso).
T
Toba de tinichea (in germana Die Blechtrommel) este un film german din anul 1979, regizat de catre Volker Schlöndorff, dupa romanul din 1959, scris de Gunter Grass, prima parte din trilogia Danziger a autorului.
Filmul este o adaptare cinematografica dupa romanul cu acelasi nume al lui Günter Grass. Din punct de vedere stilistic, este o comedie neagra. Filmul a castigat Premiul Palme d'Or at the Festivalul International de Film de la Cannes din 1979 si Premiul Oscar pentru cel mai bun film strain (1980).
Filmul contine o scena in care unul dintre personaje, Bennent, pe atunci in varsta de 11 ani si interpretand un pitic de 16 ani, linge praf efervescent (Ahoj-Brause, un praf de serbet) din buric, face sex oral cu o fata de 16 ani si, in cele din urma, are si relatii sexuale cu ea (rolul fetei este interpretat de actrita Katharina Thalbach, care avea 24 de ani la acea vreme).
In 1980, Consiliul Cenzorilor din Ontario - Canada a cenzurat aceasta scena din adaptarea cinematografica a Tobei de tinichea si apoi a interzis-o pe motiv de pornografie infantila.
Reactia initiala avuta fata de romanul The Tin Drum a fost mixta. Unii au considerat ca filmul este blasfemie altii, pornografie, iar altii au actionat legal impotriva productiei. Oricum, din 1965, toleranta si deschiderea publicului a crescut destul de mult, iar foarte multi au inceput sa imbratiseze acest tip de productii, parte a vietii artistice postbelica, atat in Germania, cat si in jurul lumii. Filmul este o adaptare cinematografica dupa romanul cu acelasi nume al lui Günter Grass. Din punct de vedere stilistic, este o comedie neagra. Filmul a castigat Premiul Palme d'Or at the Festivalul International de Film de la Cannes din 1979 si Premiul Oscar pentru cel mai bun film strain (1980).
Filmul contine o scena in care unul dintre personaje, Bennent, pe atunci in varsta de 11 ani si interpretand un pitic de 16 ani, linge praf efervescent (Ahoj-Brause, un praf de serbet) din buric, face sex oral cu o fata de 16 ani si, in cele din urma, are si relatii sexuale cu ea (rolul fetei este interpretat de actrita Katharina Thalbach, care avea 24 de ani la acea vreme).
In 1980, Consiliul Cenzorilor din Ontario - Canada a cenzurat aceasta scena din adaptarea cinematografica a Tobei de tinichea si apoi a interzis-o pe motiv de pornografie infantila.
iticut Follies
Titicut Follies este un filmdocumentar alb-negru realizat de catre producatorul american despre tratarea detinutilor/ pacientilor de la Spitalul Bridgewater State, pentru criminalitate provocata de nebunie, in Institutia de Corectie Massachusetts din Bridgewater, Massachusetts.
Chiar inainte de filmul sa fie postat pe afisul Festivalului de Film de la New York, Guvernul statului Massachusetts a incercat sa ii interzica lansarea. Motivul era ca filmul viola viata privata si demnitatea pacientilor.
Desi Wiseman a primit permisiunea de la toti oamenii pe care i-a portretizat si de la gardianul lor legal, oficializatile din Massachusetts au declarat ca permisiunea nu ar fi putut fi validata de catre detinuti.
Ei au mai stipulat si faptul ca Wiseman ar fi incalcat un "contact oral" dandu-i guvernului statului un control asupra filmului. Oricum, un tribunal din New York a permis filmului sa fie difuzat.
In 1968, tribunalul Suprem Massachusetts a ordonat ca filmul sa fie scos de sub difuzare, toate copiile sa fie distruse, precizand ca ingrijorarile statului sunt majore.
Chiar inainte de filmul sa fie postat pe afisul Festivalului de Film de la New York, Guvernul statului Massachusetts a incercat sa ii interzica lansarea. Motivul era ca filmul viola viata privata si demnitatea pacientilor.
Desi Wiseman a primit permisiunea de la toti oamenii pe care i-a portretizat si de la gardianul lor legal, oficializatile din Massachusetts au declarat ca permisiunea nu ar fi putut fi validata de catre detinuti.
Ei au mai stipulat si faptul ca Wiseman ar fi incalcat un "contact oral" dandu-i guvernului statului un control asupra filmului. Oricum, un tribunal din New York a permis filmului sa fie difuzat.
In 1968, tribunalul Suprem Massachusetts a ordonat ca filmul sa fie scos de sub difuzare, toate copiile sa fie distruse, precizand ca ingrijorarile statului sunt majore.
Hail Mary
Hail Mary (Franceza: Je vous salue, Marie) este o productie din 1985 scrisa si regizata de catre Jean-Luc Godard.
Filmul se bazeaza pe adaptarea contemporana a unei povesti cu o virgina care a dat nastere unui copil (vezi Fecioara Maria). Senele religioase din Hail Mary si imaginile de nuditate completa, violenta a jignit foarte multi crestini.
Papa Ioan Paul al II lea a criticat filmul spunand ca " raneste adanc sentimentele credinciosilor". La lansarea filmului in afara de cei interesati si-au facut aparitia si foarte multi protestatari.
Filmul se bazeaza pe adaptarea contemporana a unei povesti cu o virgina care a dat nastere unui copil (vezi Fecioara Maria). Senele religioase din Hail Mary si imaginile de nuditate completa, violenta a jignit foarte multi crestini.
Papa Ioan Paul al II lea a criticat filmul spunand ca " raneste adanc sentimentele credinciosilor". La lansarea filmului in afara de cei interesati si-au facut aparitia si foarte multi protestatari.
Caligula
Caligula este un film italian/americandin 1979, o autobibliografie imbracata intr-un film pentru adulti, regizata de catre Tinto Brass, cu scene adaugate de catre Giancarlo Lui si fondatorul Penthouse, Bob Guccione.
Filmul trateaza ingrijorarile legale de catre urcusul si coborasul Imparatului Roman, Gaius Caesar Germanicus, mai bine cunoscut ca si Caligula.
Filmul a fost scris de catre Gore Vidalsi co-finantat de catre revista Penthouse si produs de catre Guccione si Franco Rossellini. In rolul Imparatului Caligula a fost ales actorul Malcolm McDowell.
Caligula a fost prima mare productie care a strans la un loc mari actori de cinema, intr-un film cu scene explicite de sex. Printre acestia se numara: John Gielgud, Peter O’Toole, Malcolm McDowell si Helen Mirren.
Filmul trateaza ingrijorarile legale de catre urcusul si coborasul Imparatului Roman, Gaius Caesar Germanicus, mai bine cunoscut ca si Caligula.
Filmul a fost scris de catre Gore Vidalsi co-finantat de catre revista Penthouse si produs de catre Guccione si Franco Rossellini. In rolul Imparatului Caligula a fost ales actorul Malcolm McDowell.
Caligula a fost prima mare productie care a strans la un loc mari actori de cinema, intr-un film cu scene explicite de sex. Printre acestia se numara: John Gielgud, Peter O’Toole, Malcolm McDowell si Helen Mirren.
The Ages of Lulu
Varstele lui Lulu (Spanish: Las edades de Lulú) este un film spaniol din 1990, regizat de catre Bigas Luna, avand-o in rolul principal pe Francesca Neri.Javier Bardem are si el un rol micut, cel al unui homosexual corupt, aparand pentru prima para pe sticla.
Angela Molina a respins acest rol din cauza numeroaselor scene de sex explicit. Filmul este ecranizarea best seller-ului international cu acelasi nume, scris de catre Almudena Grandes.
Maria Barranco a castigat premiul Goya Award pentru cel mai bun rol secundar, in pielea unei prostituate transexuale. Francesca Neri a fost dublata in engleza de catre o actrita americana.
Filmul a fost modificat in Marea Britanie, taindu-se 2 minute si 55 de secunde. In aceste scene taiate intra oorgie sexuala la un club gay, care a fost scurtata, un barbat atingand-o pe Lulu intr-o mainiera extrem de senzuala si o alta scena de sex. Aceste scene au fost reintroduse in DVD-ul din 2002.
Pe langa aceste scene, s-a mai renuntat la scena de inceput, unde Lulu era botezata si vaginul sau era expus direct, aceasta imagine fiind considerata o incalcare a legii Protectiei Copilului. Filmul a mai fost criticat si pentru temele sale sexuale si promovarea incestului.
Angela Molina a respins acest rol din cauza numeroaselor scene de sex explicit. Filmul este ecranizarea best seller-ului international cu acelasi nume, scris de catre Almudena Grandes.
Maria Barranco a castigat premiul Goya Award pentru cel mai bun rol secundar, in pielea unei prostituate transexuale. Francesca Neri a fost dublata in engleza de catre o actrita americana.
Filmul a fost modificat in Marea Britanie, taindu-se 2 minute si 55 de secunde. In aceste scene taiate intra oorgie sexuala la un club gay, care a fost scurtata, un barbat atingand-o pe Lulu intr-o mainiera extrem de senzuala si o alta scena de sex. Aceste scene au fost reintroduse in DVD-ul din 2002.
Pe langa aceste scene, s-a mai renuntat la scena de inceput, unde Lulu era botezata si vaginul sau era expus direct, aceasta imagine fiind considerata o incalcare a legii Protectiei Copilului. Filmul a mai fost criticat si pentru temele sale sexuale si promovarea incestului.
Clockwork Orange
Portocala Mecanica este un film negru satiric, aparut in 1971, ca o adaptare dupa romanul omonim scris deAnthony Burgess in 1962.
Filmul are actiunea desfasurata in Anglia viitorului apropiat, unde o banda de tineri se distreaza in fiecare seara batand si violand victime fara ajutor. Alex (Malcolm McDowell), unul dintre baietii din banda, dezaproba o parte din cele intamplate, asa ca ai lui il abandoneaza in mainile politiei.
Fostul sef al bandei de delicventi (Pete, Georgie, and Dim), este incarcerat, dar pentru a-si reduce pedeapsa, este de acord cu un tip de tratament prin care ii este "spalat" creierul si astfel este schimbat - ajunge sa urasca violenta si tot ceea ce presupune ea. Insa dupa ce este eliberat, vechii sai prieteni il asteapta, iar revederea nu promite a fi prea placuta.
Alaturi de Bonnie and Clyde (1967), The Wild Bunch (1969), Dirty Harry (1971) si Straw Dogs (1971), filmul este considerat un reper al violentei promovate in cinematografie. In Anglia, filmul A Clockwork Orange a fost foarte controversat, insusi regizorul Stanley Kubrick s-a indoit daca ar trebuit lansat sau nu.
Filmul are actiunea desfasurata in Anglia viitorului apropiat, unde o banda de tineri se distreaza in fiecare seara batand si violand victime fara ajutor. Alex (Malcolm McDowell), unul dintre baietii din banda, dezaproba o parte din cele intamplate, asa ca ai lui il abandoneaza in mainile politiei.
Fostul sef al bandei de delicventi (Pete, Georgie, and Dim), este incarcerat, dar pentru a-si reduce pedeapsa, este de acord cu un tip de tratament prin care ii este "spalat" creierul si astfel este schimbat - ajunge sa urasca violenta si tot ceea ce presupune ea. Insa dupa ce este eliberat, vechii sai prieteni il asteapta, iar revederea nu promite a fi prea placuta.
Alaturi de Bonnie and Clyde (1967), The Wild Bunch (1969), Dirty Harry (1971) si Straw Dogs (1971), filmul este considerat un reper al violentei promovate in cinematografie. In Anglia, filmul A Clockwork Orange a fost foarte controversat, insusi regizorul Stanley Kubrick s-a indoit daca ar trebuit lansat sau nu.
I
The Birth of a Nation este un film mut american din 1915, regizat de catre D. W. Griffith. Filmat in timpul si dupaRazboiul Civil din America, se bazeaza pe romanul si piesa de teatru, The Clansman, a lui Thomas Dixon.
The Birth of a Nation are cele mai mari incasari din era filmelor mute si a fost apreciat pentru tehnicile sale inovative in care a fost filmat si narat. Cu toate acestea, filmul a provocat foarte mari controverse deoarece promoveaza suprematia albilor si portretizeaza pozitiv "cavalerii" Ku Klux Klan ca pe niste eroi.
Asociatia Nationala pentru Progresul Persoanelor Colorate, fondat in 1909, a protestat la premiera filmului in diferite orase.
Filmul a condus si la o campanie de educatie a publicului, publicandu-se diverse articole de protest cu privire la inexactitatile din film si organizandu-se petitii impotriva lui.
Cand filmul a fost lansat, au izbucnit proteste in Boston, Philadelphia si alte orase mari. Chicago, Denver, Kansas City, Missouri, Minneapolis, Pittsburgh si St. Louis au refuzat sa promoveze filmul.
Caracterul incendiar al filmului a fost un catalizator pentru gastile de albi care-i atacau pe negri. In Lafayette, Indiana, dupa ce a vazut filmul, un barbat alb a ucis un adolescent de culoare. The Birth of a Nation are cele mai mari incasari din era filmelor mute si a fost apreciat pentru tehnicile sale inovative in care a fost filmat si narat. Cu toate acestea, filmul a provocat foarte mari controverse deoarece promoveaza suprematia albilor si portretizeaza pozitiv "cavalerii" Ku Klux Klan ca pe niste eroi.
Asociatia Nationala pentru Progresul Persoanelor Colorate, fondat in 1909, a protestat la premiera filmului in diferite orase.
Filmul a condus si la o campanie de educatie a publicului, publicandu-se diverse articole de protest cu privire la inexactitatile din film si organizandu-se petitii impotriva lui.
Cand filmul a fost lansat, au izbucnit proteste in Boston, Philadelphia si alte orase mari. Chicago, Denver, Kansas City, Missouri, Minneapolis, Pittsburgh si St. Louis au refuzat sa promoveze filmul.
rreversible
Irreversible este un film frantuzesc scris, regizat si editat de catre Gaspar Noe, ce-i are in distributie pe Monica Bellucci si Vincent Cassel. Cateva cronici de film au declarat aceasta productie ca fiind cel mai controversat film al anului 2002.
Irreversible se bazeaza pe o tehnica narativa non-lineara si are muzica realizata de catre Thomas Bangalter, jumatatea formatiei Daft Punk.
Criticul de film Roger Ebert a declarat ca structura filmului il face sa fie imoral, deoarecese se prezinta razbunarea inainte de a prezenta acte care sa o fi provocat si suntem fortati sa procesam intaii razbunarea, insa pe langa acest aspect si multe alte implicatii adanci.
Audienta a avut reactii neplacute cu privire atat la lungimea si violenta atacului sexual, dar si la brutala crima care a scazut de la apreciere catre dezgust.
Revista Newsweek a declarat ca "Daca a socat audienta (majoritar feminina) de la Festivalul de la Cannes , exista indicii clare ca va fi cel mai ocolit film al anului 2003". In acceasi critica din Neewsweek, David Ansen sugera ca filmul afiseaza "mandria adolescentina in propria-i uratime".
Irreversible se bazeaza pe o tehnica narativa non-lineara si are muzica realizata de catre Thomas Bangalter, jumatatea formatiei Daft Punk.
Criticul de film Roger Ebert a declarat ca structura filmului il face sa fie imoral, deoarecese se prezinta razbunarea inainte de a prezenta acte care sa o fi provocat si suntem fortati sa procesam intaii razbunarea, insa pe langa acest aspect si multe alte implicatii adanci.
Audienta a avut reactii neplacute cu privire atat la lungimea si violenta atacului sexual, dar si la brutala crima care a scazut de la apreciere catre dezgust.
Revista Newsweek a declarat ca "Daca a socat audienta (majoritar feminina) de la Festivalul de la Cannes , exista indicii clare ca va fi cel mai ocolit film al anului 2003". In acceasi critica din Neewsweek, David Ansen sugera ca filmul afiseaza "mandria adolescentina in propria-i uratime".
The Last Temptation of Christ
The Last Temptation of Christ, este o drama americana produsa in 1988 si regizata de catre Martin Scorsese. Este o adaptare a controversatuluiroman scris in 1960, cu acelasi nume, de catre Nikos Kazantzakis.
Actorii principali sunt Willem Dafoe(Iisus), Harvey Keitel (Iuda Iscariotul),Barbara Hershey (Maria Magdalena),David Bowie (Pontiu din Pilat) si Harry Dean Stanton (Paul). Filmul a fost filmat, in intregime, in Maroc.
Din punctul de vedere a unui crestin contemporan cu noi, filmul contine foarte multe idei care nu sunt sustinute de catre Biblie. Aceast lucru este vazut ca un punct de disputa desi filmul incepe cu avertisment ca filmul "nu se bazeaza pe evanghelii" si "este fictional".
Una dintre predominantele surse de controversa se bazeaza pe o "realitate alternanta" la sfarsitul filmului, in careIisus este infatisat casatorindu-se cu Maria Magdalena, in loc sa moara pe cruce. O scurta scena a cuplului proaspat casatorit este arata in film, provocand mania protestatarilor crestini, care nu pot intelege semnificatia "Ultimei Tentatii a lui Iisus" care i s-a aratat intr-o secventa de vis.
Actorii principali sunt Willem Dafoe(Iisus), Harvey Keitel (Iuda Iscariotul),Barbara Hershey (Maria Magdalena),David Bowie (Pontiu din Pilat) si Harry Dean Stanton (Paul). Filmul a fost filmat, in intregime, in Maroc.
Din punctul de vedere a unui crestin contemporan cu noi, filmul contine foarte multe idei care nu sunt sustinute de catre Biblie. Aceast lucru este vazut ca un punct de disputa desi filmul incepe cu avertisment ca filmul "nu se bazeaza pe evanghelii" si "este fictional".
Una dintre predominantele surse de controversa se bazeaza pe o "realitate alternanta" la sfarsitul filmului, in careIisus este infatisat casatorindu-se cu Maria Magdalena, in loc sa moara pe cruce. O scurta scena a cuplului proaspat casatorit este arata in film, provocand mania protestatarilor crestini, care nu pot intelege semnificatia "Ultimei Tentatii a lui Iisus" care i s-a aratat intr-o secventa de vis.
sursa:9am.ro