Cum au reuşit zece antreprenori din România şi America să facă averi
vânzând fluturi pentru nunţi, globuri de vrăjitoare, pietre, pixeli sau...oase de plastic?
1. Iadeşuri din plastic
Anul 2004. Într-o dimineaţă, americanul Ken Ahroni se trezeşte la ora şapte. Îşi bea tacticos cafeaua, după care îi spune la revedere soţiei, ia servieta şi se opreşte la prima bancă ce îi iese în cale. Scoate un dosar cu un plan de afaceri explicat amănunţit şi îl aşază în faţa ofiţerului de credite, un tânăr care abia dacă a împlinit 25 de ani. Puştiul citeşte atent prima pagină, apoi se afundă în scaun şi îl priveşte suspicios pe pe bărbatul îmbrăcat în costum din faţa sa. ,,Este cumva o glumă?". ,,Chiar deloc, tinere", răspunde Ahroni. ,,Ai în faţa ta un bărbat care se va îmbogăţi producând oase din plastic".
Stop-cadru! Dacă pare o scenă dintr-o comedie americană, vă înşelaţi amarnic. Ken Ahroni chiar s-a dus, în 2004, la o bancă, chitit să obţină un credit pentru o fabrică de iadeşuri - celebrele oase în formă de furcă de la pieptul păsărilor - pe care, dacă le rupi, ţi se îndeplineşte o dorinţă. N-a obţinut creditul, dar nici nu a renunţat la idee.
În prezent, după şapte ani, Ken Ahroni deţine în SUA nu una, ci două fabrici de iadeşuri din plastic, care îi aduc venituri anuale de un milion de dolari. Cine ar cumpăra un iadeş din plastic? Răspunsul e mai simplu decât aţi crede: peste două milioane de americani în fiecare an, adică peste 5.000 pe zi.
Lui Ken Ahroni i-a venit ideea businessului cu iadeşuri în 2004, cu ocazia Zilei Recunoştiinţei, sărbătoare americană tradiţională care implică întotdeauna şi gătirea unui curcan.
Văzând că în familia sa era o adevărată bătălie pentru cine să rupă osciorul cu pricina, Ahroni s-a gândit să-i facă fericiţi pe toţi americanii care, având familii numeroase, nu au apucat niciodată să beneficieze de osciorul cu noroc. Folosind drept model chiar osul mult disputat, Ahroni a creat o simulare pe calculator şi a lucrat timp de câteva luni la un prototip.
,,Trebuia să arate la fel ca un os adevărat, să se rupă în mod aleatoriu, la fel ca un os adevărat, şi să scoată acelaşi sunet" îşi aminteşte el. Restul este, cum ar spune tot americanii, istorie.
În prezent, compania lui Ahroni - Lucky Break Wishbone Corp. - comercializează pachete de iadeşuri, de la varianta cea mai ieftină, ,,patru bucăţi la 3,99 dolari", până la pachetul special de 400 de bucăţi la 195,99 dolari. Pe lângă veniturile anuale consistente, compania a câştigat, în 2008, un proces împotriva lanţului de magazine Sears, care copiase ideea şi o folosise în propria campanie de Ziua Recunoştiinţei.
Justiţia americană i-a dat dreptate lui Ahroni, iar conturile lui s-au umflat, cât ai rupe un iadeş, cu 1,7 milioane de dolari. Americanul nu garantează, însă, că oasele sale de plastic vor şi îndeplini dorinţele arzătoare ale cumpărătorilor. Fiecare pachet poartă o etichetă explicită: ,,Compania nu garantează în niciun fel că produsul nostru vă va îndeplini dorinţele. Dar e foarte posibil să o facă".
2. Globuri pentru vrăjitoare
Până în anul 2000, David Simpson (48 de ani) era un om de afaceri rigid, cu principii clare de business, care făcea afaceri în România în domeniul petrolier. Cine şi-ar fi imaginat că un asemenea tip ,,greu" va abandona afacerile cu petrol pentru a prinde duhurile rele din America în globuri de sticlă colorate?
Simpson a cunoscut-o pe Violeta Ştefănescu (foto), care deţinea o sticlărie în comuna prahoveană Păuleşti, şi a cumpărat câteva globuri pentru Pomul de Crăciun, pe care să le ofere cadou prietenilor din America.
Sferele de sticlă ,,handmade in Romania" au făcut senzaţie în Ohio, iar Simpson şi-a dat seama că se află în faţa unei idei de milioane.
Americanii au obiceiul să-şi agaţe pe terasele caselor globuri de sticlă care au rolul de a îndepărta spiritele rele şi de a atrage norocul. Câteva luni mai târziu, americanul renunţa la petrol şi comanda la sticlăria Violetei 50.000 de globuri, plătind 80.000 de dolari.
Sticla colorată de la Păuleşti s-a vândut ca pâinea caldă, iar firma lui Simpson, Iron Artglass Design, şi-a dublat suma investită în doar două săptămâni. ,,De nouă ani de zile vând, în fiecare lună, câte 50.000 de <> şi afacerea continuă să meargă la fel de bine" spune Violeta.
Ce l-a determinat pe Simpson să renunţe la afacerile sale şi să vândă globuri de sticlă? ,,Americanii cumpără orice" crede cu tărie antreprenorul. S-a convins singur de asta în momentul în care a aflat de existenţa unei companii producătoare de haine pentru... gâştele de piatră din grădină.
,,Dacă americanii sunt dispuşi să-şi îmbrace, în funcţie de anotimp, gâştele de piatră din curte, cu atât mai mult ar fi dispuşi să cheltuiască nişte dolari pentru a-şi proteja casa împotriva duhurilor rele" a fost explicaţia lui Simpson.
3. Îmbrăcăminte pentru gâşte de piatră
Curioasă să văd cu ochii mei celebrele gâşte înveşmântate în ţinute care mai de care mai pompoase, am urmat firul lui Simpson şi am căutat-o pe Cindy Schultz. Datorită ei, orice american dornic să-şi îmbrace gâsca de piatră din grădină (demnă urmaşă a piticilor de grădină de pe vremuri) o poate face fără probleme.
Pentru Schultz, designer în cadrul companiei americane Dress My Goose, colecţiile de haine pentru gâştele de piatră se creează pe bandă rulantă şi se vând ca pâinea caldă: primăvară-vară, toamnă-iarnă, plus ediţiile speciale de Halloween, Ziua Recunoştiinţei sau 4 iulie. Asta ca să nu mai vorbim despre produsele destinate proprietarilor cu imaginaţie bogată: costume de epocă, ţinute hawaiene sau chiar costume de majoretă, totul pentru ,,penajul" virtual al gâştelor de grădină.
Profitul se scrie cu şase zerouri, confirmând concluzia lui David Simpson: dacă există o strategie de marketing suficient de atractivă, americanii cumpără orice.
4. Fluturi pentru nunţi
Okay, americanii cumpără orice! Dar oare numai ei? Irina Predescu, o tânără de 25 de ani, este convinsă că şi în România o idee originală, fie ea şi trăsnită, se poate transforma într-o afacere de succes.
În 2007, la vârsta de 19 ani, Irina, pe atunci studentă la Drept şi la Ştiinţe Politice, s-a apucat de crescut fluturi, împreună cu un partener din Baia Mare. Nu pentru a-i pune la insectar, ci pentru a-i elibera la nunţi, în locul clasicilor porumbei albi.
Ideea a venit tot din America, de la Jose şi Karen Muniz, care au reuşit să aibă o cifră de afaceri de un milion de dolari pornind de la acelaşi business.
Irina şi-a început afacerea cu 1.000 de euro, capital împrumutat de la părinţi, iar în prezent poate obţine până la 2.000 de euro pentru un singur eveniment. Fluturiii sunt puşi în plicuri şi li se dă drumul nu doar la nunţi, ci şi la botezuri, petreceri private sau diverse evenimente corporatiste.
5.Călugărul CEO
Opt călugări dintr-o mănăstire cisterciană din SUA au demarat, în 2002, un business care consta în reumplerea cu tuş a cartuşurilor de imprimantă. În prezent, cei opt au 200-300 de comenzi pe zi, iar vânzările au crescut de la 2.000 la cinci milioane de dolari.
Printre clienţii fideli se numără şcoli, persoane particulare şi chiar coloşi de talia Morgan Stanley. Iniţiatorul ideii, Bernard McCoy, este călugăr şi CEO al organizaţiei, ale cărei venituri, după scăderea cheltuielilor curente ale mănăstirii, se duc către cauze nobile, precum orfelinate din Tibet şi activităţi pentru copiii cu dizabilităţi sau infectaţi cu HIV.
6. Ochelari de soare pentru câiniCine s-ar fi gândit că poţi deveni milionar vânzând ochelari de soare...pentru câini? Americanii îi văd zilnic pe cei doi inventatori, Ken şi Roni di Lullo, în reclame sau emisiuni precum ,,Good Morning America".
O pereche de ochelari costă 22 de dolari şi, lăsând deoparte starurile precum Paris Hilton (care şi-a dotat patrupezii cu protecţie UV), clienţii au depăşit de multă vreme graniţele Statelor Unite ale Americii. Produsele Doggles, incluzând, mai nou, chiar şi veste canine pentru înot, se vând deja în peste 200 de magazine din întreaga lume.
7. Maimuţoi pentru antenă
Te-ai gândit vreodată că antena radio de pe maşina ta arată...ei bine, cam banal? De ce să nu o decorezi cu o faţă zâmbitoare, o inimioară sau, de ce nu, cu chipul soţiei sau al soţului? Jason Wall a speculat, în 1998, dorinţa americanilor de a ieşi din tipare, lansând AntennaBalls, compania care comercializează decoraţiuni pentru antene.În 2011, Wall este multimilionar în dolari.
8. Pietre de companie
Gary Dahl a avut în 1975 o idee pe care revista americană Newsweek a declarat-o, oficial, ,,cea mai ridicolă idee de marketing de succes din lume". Dahl a vândut cinci milioane de pietre dintre cele mai banale la preţuri de patru dolari bucata, bazându-se pe un concept numit ,,Pet Rock". Piatra...de companie, pentru cei care nu îşi puteau asuma responsabilitatea creşterii unui animăluţ de casă.
În 35 de ani de viaţă, Pet Rock a devenit un adevărat simbol american, lansând inclusiv expresii ce persistă în folclorul urban. Dacă vrei să insulţi un bărbat, există o cale sigură şi rapidă: spune-i că este la fel de amuzant şi atractiv ca un Pet Rock.
De pe urma ridicolului obiect, Dahl a câştigat aproape 15 milioane de dolari doar în primele şase luni de la lansarea afacerii, asigurându-şi un capitol în cultura americană de business.
9. Pixeli de vânzare
Britanicul Alex Tew a licitat o pagină de internet pentru care plătise doar 50 de dolari cu suma de un dolar pentru fiecare pixel.
Scopul final era plata studiilor sale universitare iar într-un singur an Tew a găsit atât companii cât şi persoane fizice dornice să-i susţină visul, devenind mai bogat cu aproape un milion de dolari.
10. Publică-ţi secretul
Încă sărbătoreşti, în fiecare an, ziua de naştere a persoanei care te-a părăsit în urmă cu 20 de ani? Când avionul în care te afli traversează o zonă de turbulenţe nu te poţi linişti decât dacă revezi, în minte, câteva scene din ,,Sunetul Muzicii"? Încă mai ştii pe dinafară numărul de telefon al iubitei din liceu?
Toate aceste mărunţişuri care ar părea lipsite de importanţă pentru cei din jur reprezintă materia primă pentru businessul lui Frank Warren, creatorul blogului PostSecret.
Scrie-ţi secretul - indiferent cât ar fi de şocant sau dramatic - pe o carte poştală, scaneaz-o sau expediaz-o pe adresa lui Warren şi aceasta va apărea, anonimă, pe blogul PostSecret.
Din 2004, proiectul s-a transformat într-o serie de cărţi de mare succes, vândute în milioane de exemplare, fiecare reprezentând o ,,culegere de secrete" trimise de americani şi nu numai.
sursa:forbes.ro
Linia Histoires de Parfums e deosebită nu numai prin faptul că reprezintă o experienţă în sine, dar și prin conceptul din spatele lor. Cu o gamă de 16 parfumuri, fiecare inspirat de un personaj faimos, un an excepţional sau o esenţă pură care stă la baza parfumeriei. De la Jules Verne până la 1969, anul dedicat erotismului și trecând prin linia de tuberoze, iţi oferă un univers alternativ, al aventurii, nonconformismului sau romantismului.
