Totalul afișărilor de pagină

sâmbătă, 17 septembrie 2011

Heidi Klum, cea mai periculoasa vedeta din spatiul virtual

Heidi Klum, cea mai periculoasa vedeta din spatiul virtualTop modelul si prezentatoarea TV Heidi Klum a fost numita cea mai periculoasa vedeta din spatiul online, descarcarile unor continuturi cu ea sau despre ea, fiind "o usa deschisa" pentru virusi.


Reprezentantii companiei de securitate online McAfee au declarat ca utilizatorii care cauta sa descarce continuturi cu Heidi Klum sunt de 10 ori mai predispusi sa isi viruseze computerul. Ei sunt, de asemenea, predispusi sa isi infecteze computerele cu virusi care sunt construiti pentru a fura date personale sau sa primeasca e-mail-uri nesolicitate, scrieReuters.

  • Cea mai periculoasa vedeta de sex masculin

Piers Morgan, gazda unei emisiuni CNN si fost editor al unui tabloid britanic, este cea mai periculoasa vedeta de sex masculin din spatiul online, potrivit studiului anual realizat de McAfee.

Reprezentantii McAfee au declarat ca delincventii din spatiul online se folosesc de numele unor vedete foarte populare pentru a-i atrage pe internauti pe anumite site-uri, de unde isi pot infecta computerele cu virusi periculosi, transmite MEDIAFAX.

Studiul mai arata ca vedetele din lumea sportului si cantaretii sunt "mai siguri" pentru internauti decat starurile de cinema si modelele.

Actrita Cameron Diaz s-a clasat pe prima pozitie in topul celor mai periculoase vedete din spatiul virtual realizat de McAfee anul trecut, iar anul acesta, ea se afla pe locul al doilea, urmata de Piers Morgan, Jessica Biel si Katherine Heigl.

"Suntem putin mai in siguranta decat anul trecut, dar cautarile online cu numele vedetelor pot genera in continuare rezultate riscante", a declarat Paula Greve, director de securitate al cautarilor web la McAfee.


sursa:9am.ro

Romania isi ia adio de la Schengen

Romania isi ia adio de la SchengenMinistrul bulgar de Interne, Tvetan Tvetanov, a declarat ca opozitia Olandei fata de aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen este motivata de probleme interne.


"Olanda are o problema de politica interna" legata de relatiile in interiorul coalitiei guvernamentale, a afirmat el.

"Nu putem sa influentam deciziile politice sau nu putem sa le influentam decat pana la un anumit nivel", a adaugat ministrul, conform MEDIAFAX.

"Bulgaria si Romania au indeplinit toate criteriile tehnice de aderare, ceea ce a fost confirmat de toate misiunile expertilor" si a fost recunoscut la ultimul Consiliu al ministrilor Afacerilor Interne si Justitiei din UE, a amintit ministrul bulgar.

Bulgaria spera sa poata adera anul acesta la spatiul Schengen, chiar daca ar fi vorba despre o aderare in etape, asa cum au propus Germania si Franta.


Sofia astepta o decizie a ministrilor Afacerilor Interne si Justitiei din UE, in cadrul unei reuniuni de saptamana viitoare la Bruxelles, de deschidere a frontierelor aeriene si maritime ale spatiului Schengen pentru Bulgaria si Romania.

  • Olanda"Nu vom aproba nici macar intrarea partiala"
"S-a decis in Guvern ca vom continua sa ne opunem intrarii Romaniei si Bulgariei", a declarat pentru AFP Elaine de Boer, purtatoarea de cuvant a ministrului olandez al Imigratiei, Gerd Leers. "Nu vom aproba nici macar intrarea partiala", a adaugat purtatoarea de cuvant.

"Guvernul a spus ca nu vrea in nici o maniera ca (spatiul Schengen-n.r.) sa fie deschis si, prin urmare, nu vom aproba nici macar intrarea partiala" a Romaniei si Bulgariei, a subliniat ea.

"In numele Olandei, vom spune «nu» la reuniunea prevazuta saptamana viitoare la Bruxelles", a adaugat purtatoarea de cuvant.

  • Care este reactia autoritatilor romane?

"Romania si Bulgaria au indeplinit toate cerintele acquis-ului Schengen si au trecut cu succes etapele procesului de evaluare, fapt recunoscut de toate statele membre, inclusiv de Olanda, prin adoptarea Concluziilor Consiliului JAI din data de 9 iunie 2011", precizeaza Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) intr-un comunicat de presa.


"Pozitia exprimata de Guvernul olandez, chiar daca este o continuare a atitudinii critice exprimate in ultima perioada de oficialii acestei tari, ne dezamageste, tocmai prin faptul ca ignora elementele esentiale care tin de aderarea unui stat candidat la spatiul Schengen", a precizat sursa citata.


sursa:9am.ro

Idei pentru networking de succes: o alta definitie a networking-ului

Idei pentru networking de succes: o alta definitie a networking-uluiSuccesul social. Succesul in afaceri. Carti de vizita. Multe emailuri. Intalniri. Telefoane. Prieteni pe Facebook. Sau, cu alte cuvinte, networking cu impact.


In prezent, nu conteaza doar pe cati cunosti, ci si pe cine cunosti. Mai mult, nivelul succesului se masoara in calitatea relatiei cu cei din jur. Atunci, cand este cel mai bine sa ne apucam de networking si ce avantaje ne aduce?

  • Networking 1: Maine este noul azi

Cel mai bun moment pentru a incepe investitia in propria retea sociala este... ieri. Nu este tarziu, insa, nici azi. Relatiile sunt cultivate in timp, iar impactul lor este evident in diverse cercuri sociale (conferinte sau intalniri), cand subiectele de discutie sunt multiple, legandu-se totodata “parghii sociale” intre oameni care nu s-au cunoscut in prealabil. Pentru orice profesionist si indiferent de domeniu, networking-ul a devenit vital pentru reusita si integrarea in comunitatea pe care o vizeaza. Altfel spus, networking-ul poate fi privit ca o indeletnicire zilnica ce va aduce dividende mari pe parcurs. 

  • Networking 2: Ambitiile fiecaruia dintre noi

Personal sau profesional, fiecare dintre noi are ambitii mari. Cel mai productiv mod in care actiunile noaste pot crea un impact simtitor este de a adauga valoare imediata. Acest concept a fost folosit de multe ori in definirea networking-ului de success. Insa, este adevarat ca toti ne dorim sa fim prieteni cu cei care stim ca sunt de partea noastra. Cautand moduri in care putem ajuta la realizarea ambitiilor celorlalti, ne crestem propriile sanse de reusita. 

  • Networking 3: Eu te stiu, tu il stii, noi ne stim

Un mit legat de networking este: tot ce ai nevoie este o carte de vizita. Gresit! Degeaba avem un teanc de contacte, daca nu avem resursele necesare acestora si nici noi nu gasim elementele ajutatoare prin intermediul lor. Este networking atunci cand cele doua tabere se pot sustine reciproc si si-au creat propria poveste: “Am avut placerea sa ne cunoastem la conferinta de luna trecuta si cred ca putem gandi o colaborare avantajoasa”, fiind doar un exemplu de inceput. Mai mult, daca legatura s-a creat, insa, relatia incepe la o distanta considerabila: “ne-am cunoscut anul trecut”, “ne-am intalnit acum doi ani”, networking-ul nu este cel mai reusit: legaturile raman stabile daca relatia cerere-oferta este indeplinita la timpul potrivit si mai ales constant. Luand ca etalon retelele sociale precum Facebook si Twitter, stiu sa faca networking persoanele care sunt la randul lor influentatori si conectori totodata. De aici, si popularitatea acelora dintre noi cu o retea diversa de cunostinte. 

  • Networking 4: Facem asta in fiecare moment

Credeti ca faceti networking doar la evenimente sau in momentul in care purtati costum si cravata? Ei bine, nu chiar. In fiecare moment, in mod constient sau nu, suntem vanatori de “contacte sociale”. Fie ca ne pregatim pentru o intalnire sau ca ne dorim sa nu fim solitari intr-un grup mai mare, lupta gasirii contactelor care ne sunt folositoare este continua. Iar succesul in networking, ca si in cadrul retelelor sociale, arata ca numarul de 150 de persoane cu care se spune de regula ca interactionam este de mult depasit. 

Probabil ca fiecare dintre noi poate gasi o definitie pentru conceptul de networking. Si sigur sunt numeroase moduri prin care cartile de vizita sa schimba. Ceea ce conteaza esta ca in final reusita sa fie de ambele parti si dorinta relationarii impartasita. Acea situatie “win-win” este idealul spre care e bine sa tindem cand suntem in plin proces de relationare cu diverse persoane.

Chiar asa, voi cand ati network-uit ultima data? 

9AM este partener media al conferintei How to Web, ce se desfasoara la Bucuresti in perioada 9-10 noiembrie 2011 si reuneste peste 750 de participanti cu zeci de specialisti, antreprenori si investitori web din Europa si de peste ocean. Daca esti interesat, poti profita de avantajul reducerii very early bird pana in data de 15 septembrie!


sursa:9am.ro

Cine sunt cei mai bogati oameni din cele mai mari state europene?

Desi Europa abunda de miliardari, putini dintre acestia pot spune ca sunt cei mai bogati oameni dintr-o tara anume. Descopera miliardarii tarilor miliardare.



15. Kjeld Kirk Kristiansen: 4,7 miliarde de dolari

15. Kjeld Kirk Kristiansen: 4,7 miliarde de dolari
Tara natala: Danemarca

Kjeld Kirk Kristiansen
 este nepotul inventatorului jucariilor Lego.

A condus si compania cu acelasi nume (Lego) timp de 25 de ani, inainte de a demisiona in 2004.

Sursa foto: Lego.com






14. Spiro Latsis: 4,8 miliarde de dolari

14. Spiro Latsis: 4,8 miliarde de dolari
Tara natala: Grecia

Spiro Latsis a facut avere din afacerile derulate in industria navala, dar a dat cu adevarat lovitura cand economia Greciei s-a prabusit.










13. Dietrich Mateschitz: 5 miliarde de dolari

13. Dietrich Mateschitz: 5 miliarde de dolari
Tara natala: Olanda

Dietrich Mateschitz este creatorul Red Bull, bautura energizanta populara pe intregul glob.

Detine de asemenea participatii la doua echipe de fotbal, o echipa de Formula 1 si la un complex hotelier de lux in arhipelagul Fiji.

Sursa foto: Salzburg.eu





12. C. de Carvalho-Heineken: 7,5 mld. dolari

12. C. de Carvalho-Heineken: 7,5 mld. dolari
Tara natala: Olanda
Charlene de Carvalho-Heineken a preluat Heinekien cand tatal sau, Henry Heineken, a murit si i-a lasat acesteia intrega avere.

Carvalho-Heineken isi traieste viata departe de reflectoare alaturi de sotul sau si cei cinci copii, in contrast cu obiceiurile tatalui sau, care isi etala deseori averea.


11. Peter Kellner: 9,2 miliarde de dolari

11. Peter Kellner: 9,2 miliarde de dolari
Tara natala: Republica Ceha

Peter Kellner este actionarul principal al holding-ului olandez PPF Group N.V., care controleaza PPF Group, fondat de el in 1991.

S-a nascut in Republica Ceha si a absolvit Universitatea de Economiedin Praga in 1986.

Sursa foto: ppfgroup.nl





10. Ernesto Bertarelli: 10 miliarde de dolari

10. Ernesto Bertarelli: 10 miliarde de dolari
Tara natala: Elvetia

Ernesto Bertarelli a mostenit compania tatalui sau, Serono, in 1996, pe care familia sa a vandut-o apoi in 2007.

In prezent, este implicat in afaceri cu Kedge Capital si Ares Life Sciences. Ernesto a infiintat si o echipa de yachting in 2000.

Sursa foto: Bertarelli.com




9. John Fredriksen: 10,7 miliarde de dolari

9. John Fredriksen: 10,7 miliarde de dolari
Tara natala: Cipru

John Fredriksen este unul dintre magantii petrolului si industriei navale si detine compania Frontline Ltd.

Este recunoscut drept un Aristotle Onassis al timpurilor moderne.

Sursa foto: Wikipedia





8. Gerald Cavendish Grosvenor: 13 mld. dolari

8. Gerald Cavendish Grosvenor: 13 mld. dolari
Tara natala: Regatul Unit

Averea lui Gerald Cavendish Grosvenor provine de la afacerea cu proprietati imobiliare Grosvenor Property Group, prezenta pe cinci continente. 

Cavendish este de asemenea al saselea Duce de Westminster.

Sursa foto: Wikipedia





7. Rinat Akhmetov: 16 miliarde de dolari

7. Rinat Akhmetov: 16 miliarde de dolari
Tara natala: Ucraina

Rinat Ahmetov
 si-a inceput afacerile in domeniul carbunelui si a cocsului si s-a extins ajungand la un conglomerat de firme, denumitSystem Capital Management.

Ahmetov a cumparat un penthouse 221 milioane dolari pe One Hyde Park in Londra anul trecut si a construit un stadion de fotbal de 400 milioane dolari in orasul sau natal, Donetk.




6. Michele Ferrero: 18 miliarde de dolari

6. Michele Ferrero: 18 miliarde de dolari
Tara natala: Italia

Michele Ferrero
 detine compania europeana de ciocolata Ferrero. Ferrero a creat brand-urile Tic-Tac, Kinder, Nutella si Ferrero Rocher.

In contrast cu alti miliardari italieni, Ferrero prefera sa traiasca departe de reflectoare.

Sursa foto: classora.com


5. Vladimir Lisin: 24 miliarde de dolari

5. Vladimir Lisin: 24 miliarde de dolari
Tara natala: Rusia

Vladimir Lisin si-a inceput cariera profesionala ca mecanic si apoi a lucrat intr-o otelarie.

S-a alaturat ulterior holding-ului Trans-World Group, care avea control asupra industriei de otel si aluminiu din Rusia. Dupa divizarea grupului, Lisin a obtinut participatia majoritara. 


4. Stefan Persson: 24,5 miliarde de dolari

4. Stefan Persson: 24,5 miliarde de dolari
Tara natala: Suedia

Stefan Persson este presedintele H&M, retailer-ul care s-a extins rapid in Europa si Statele Unite.

In Suedia, l-a intrecut pe Ingvar Kamprad, seful Ikea, din punct de vedere al averii. Aceasta dupa ce avutia lui Kamprad s-a prabusit anul acesta de la 17 miliarde de dolari la numai 6 miliarde de dolari.

Sursa foto: Wikipedia





3. Karl Albrecht: 25,5 miliarde de dolari

3. Karl Albrecht: 25,5 miliarde de dolari
Tara natala: Germania

Karl Albrecht a luptat in Al Doilea Razboi Mondial pentru armata germana. Experienta de viata l-a ajutat sa construiasca cea mai de succes afacere a sa, reteua de magazine ALDI, impreuna cu fratele sau.

Sursa foto: Google Videos






2. Amancio Ortega: 31 de miliarde de dolari

2. Amancio Ortega: 31 de miliarde de dolari
Tara natala: Spania

Amancio Ortega
 si-a inceput cariera din pozitia de manager al unui magazin de imbracaminte.

In prezent, detine lantul de magazine Zara, cunoscut pentru preturile reduse.






1. Bernard Arnault: 41 miliarde de dolari

1. Bernard Arnault: 41 miliarde de dolari
Tara natala: Franta

Bernard Arnault si-a construit averea cu ajutorul companiei Boussac Saint-Freres, care detine brand-ul House of Dior, si pe care a preluat-o in 1984, salvand-o de la faliment.

Ulterior a preluat si LVMH, care detine Louis Vuitton, Givenchy, Tag Heuer, Donna Karan, Fendi, si Moët & Chandon.




sursa:wall-street.ro




Redevine Romania granarul Europei?

O recolta de floarea-soarelui demna de record istoric, grane coapte pe campuri si struguri de vin in parg, in unul dintre cei mai buni ani. Redevine Romania granarul Europei?

Romania, din nou granarul Europei

Romania, din nou granarul Europei
sxc.hu
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, a declarat ca productia de grau din acest an este de peste opt milioane de tone, din care peste patru milioane de tone sunt disponibile pentru export, afirmand ca acest lucru face ca Romania sa redevina "granar".
"Productia scriptica la grau este de peste 7,2 milioane de tone. In realitate, productia la grau este de peste opt milioane de tone, o spun cu toata raspunderea. Asta inseamna un disponibil pentru export de peste patru milioane de tone", a spus Tabara, citat de corespondentul MEDIAFAX.

El a declarat ca Romania se poate intitula din nou granar, mai ales ca productia este si de calitate.

"E prima oara cand putem discuta despre un anumit granar. Productia e de exceptionala calitate. Sunt judete in care graul este suta la suta bun pentru panificatie. In media pe tara, proportia de grau bun pentru panificatie este de peste 80 la suta. Reintram in clubul exportatorilor de grau, unde Romania trebuie sa ramana", a declarat Tabara.

Problema subventiilor


Problema subventiilor
sxc.hu
Tabara a mai adaugat ca ani de zile s-au dat multi bani spre agricultura sub forma de subventii, fara ca ele sa se vada intr-o crestere efectiva si durabila.

"Cresterea este data de puterea fermierului. Toata lumea a ramas tributara banilor care veneau la un moment dat. Este pentru prima data cand, datorita preturilor si pietei, fermierii pot face cat de cat fata, pot fi mai tari in productie si in piata", a spus Tabara.

Tabara a afirmat ca este pentru prima data dupa foarte multi ani cand pretul porumbului depaseste pretul graului.
"Asta inseamna mentinerea unui pret suspendat la grau. Parte din productia de porumb este indreptata spre alte sectoare decat cele de furaj si alimentatie. Porumbul devine o principala sursa producatoare de energie", a declarat el.

Productia de floarea-soarelui, record istoric

Productia de floarea-soarelui, record istoric
sxc.hu
Tabara a spus ca, la porumb, productia va depasi 11 milioane de tone, iar la floarea-soarelui va fi o productie de 1,6 milioane de tone, record istoric. La rapita vom avea o productie de aproape 800.000 de tone.

Ministrul a adaugat ca, in Romania, lipseste soia, cu care ne-am putea duce pe un milion de hectare, dar se sta foarte bine la cartoful de toamna, 3,5 milioane de tone estimate.

"La strugurii de vin, este unul dintre cei mai buni ani, pe 4%  din suprafata sunt 29.000 de tone, dar estimam 765.000 de tone. E o crestere de calitate a productiei de struguri",a declarat el.

El a mentionat ca in aceste conditii de recolta bogata se poate discuta despre "o prima asezare in normalitate a pietei agricole".

"Exista si distorsiuni legate de cerere, de mersul economiei. Nu agricultura e vinovata de ce inseamna preturile produselor agroalimentare. Nu voi accepta sa facem presiune pe producatorul primar. A actiona asupra lui, a-l face sa vanda mai ieftin, in conditiile in care speculantii au lucrat ani de zile in sistemul acesta, ar fi o grava eroare", a spus el.

Avem culturi de porumb, dar nu e porumbul

Avem culturi de porumb, dar nu e porumbul
Tabara a dat ca exemplu SUA in care se foloseste porumb pentru producerea de etanol, dar si Germania unde este folosit pentru biogaz si electricitate.

"Nici noi nu o sa fim scutiti de o astfel de chestiune. O privire mai atenta asupra productiei de biomasa ar putea sa ne duca la autarhia energetica. Important e ca aceasta planta castiga in durabilitate. Romania a avut pana in urma cu 7-8-10 ani o suprafata cultivata cu porumb de peste trei milioane hectare. E incredibil, m-am uitat peste statistici, suprafata cultivata cu porumb a coborat la 2,2 milioane hectare, in conditiile in care si zootehnia, mijloacele de valorificare s-au redus drastic", a spus Tabara, adaugand ca aceasta planta va fi una castigatoare, care deschide calea spre utilizari industriale.

In schimb, ministrul Agriculturii a declarat ca seceta din ultima perioada a determinat probleme in ceea ce priveste semanatul, dar ca nu este inca un pericol.

"Sunt semne de ingrijorare in ce priveste aceasta perioada prelungita de seceta, dar ea are si o parte benefica. Recoltarile se fac in conditii exceptionale. E prima oara cand soiurile de vin depasesc anumite limite care probabil ca vor crea o anumita specificitate anului acesta, se recolteaza porumb cu 14 la suta umiditate ceea ce inseamna costuri mai reduse de uscare, productii mai bune calitativ", a spus Tabara.

Tabara a spus ca problemele pe care le creeaza seceta sunt legate mai mult de semanatul culturilor de toamna.

"Sunt probleme cu semanatul culturilor de toamna, dar nu este inca un pericol. Am avertizat ca rapita sa nu fie semanata mai repede decat legat de mersul vremii. Degeaba ai semanat si sta in pamant. Din cele 600.000 de hectare de rapita s-au semanat 112.000, orzul, orzoaica, nu au inceput, dar e important ca oamenii sa pregateasca terenul. In conditii de seceta e important modul cum se lucreaza. Deocamdata nu sunt probleme legate de seceta. Deocamdata", a spus el.

sursa:9am.ro