Inainte ca Iranul sa fie ceea ce este astazi, au fost vremuri luminate, pline de sahi, regi si dictatori si in aceasta tara. Pentru ca asa le este scris tarilor ce seamana cu a noastra: sa aiba parte de tatuc. Iar unul dintre tatucii de vaza ai acestui teritoriu este si actualul presedinte Mahmoud Ahmadinejad, remarcat de istorie nu pentru marile sale reforme, ci mai degraba ca primul lansator pe orbita stilului oriental a bluzonului masculin.
Acest pseudo-lansator de stil a fost copiat, ca orice tiran invederat, de cea mai mare parte dintre acolitii sai, acestia fiind cei care au comandat producatorilor chinezi mii si mii de copii ale sus numitului element vestimentar, Iranul fiind actual unul dintre cei mai mari importatori de astfel de produse.
Ahmadinejad nu e singurul adept al bluzonului. Fiind, ca si desen, o jacheta mult mai eleganta decat una din denim, dar nu atat de pretentioasa ca una din piele, bluzonul a fost adoptat pe scara larga in tinutele casual. Dincolo de Ocean, ai observat cu siguranta, ca un JF Kennedy, in alte vremuri sau Clinton si GW Bush, spre vremurile noastre, au purtat cu patima acest gen de element vestimentar masculin. E simplu de inteles”: atunci cand apari la fata locului, intre oameni, dupa un 9/11 sau dupa o catastrofa majora, cravata si costumul nu sunt la locul lor. Un bluzon te face una cu poporul. Esti de-al lor. Ca prin minune, esti unul din mijlocul oamenilor. Si asta e foarte important pentru un presedinte – sa fie perceput ca unul dintre oameni. Caci, in mod normal, un astfel de bluzon observi ori la cei care se ocupa cu paza si ordinea, ori la cate un ofiter din randul pompierilor sau jandarmilor, agent postal, curier sau chiar la baietii care iti parcheaza masina. Da, ei sunt poporul. Si bluzonul te asimileaza lor.
In mod evident, functionalitatea bluzonului l-a facut atat de raspandit in randul populatiei masculine. Ca sa amintim, in plus, ca acest element vestimentar a fost unul dintre stindardele culturii pop: in anii ’50 a fost parte integranta din “uniforma” adolescentilor, pentru ca mai tarziu sa fie revazuta in tinutele aderentilor la miscarea skinhead, pe teritoriul Marii Britanii.
Povestea bluzonului incepe, in fapt, mult mai in urma, respectiv la 1937, atunci cand John si Isac Miller, cetateni britanici rezidenti in Manchester, concep pentru propriul brand, “Baracuta”, jacheta pe care o vor intitula initial G9. Ca multe dintre imitatiile civile ale vremii, urmarea indeaproape elementele unei jachete militare: materia prima – un bumbac “batut”, un guler mandarin prevazut cu capse, destul de inalt incat sa protejeze gatul prtatorului, mansete elastice textile la extremitatile acesteia (maneci si talie), cusatura in stil raglan (cu maneca ce porneste de sub guler, iar nu de la umar) si buzunare cusute in unghi, prevazute cu capse pentru etansare. Initial a fost conceputa in trei culori: caramiziu, negru si verde. Ulterior gama culorilor a explodat.
La inceputul anilor ’50 jacheta este exportata peste Ocean, iar aceasta este repede asimilata de barbati prin popularizarea modelului de catre idolii vremii. O vei regasi la Elvis Presley in “King Creole”, film din 1954, la Ryan O’Neal in seria televizata “Peyton Place”, la Frank Sinatra in “Assault on a Queen”, film din 1966, fara a-l uita pe James Dean ce a purtat acest model in “Rebel without a cause”.
Avantul pe piata i-a fost insuflat in epoca contemporana de catre Arnold Palmer ce a introdus aceasta jacheta hidroizolanta pe terenurile de golf, aceasta regasindu-se sin zilele noastre in garderoba golferului impatimit.
Presedinte sau nu, iti recomand un astfel de exemplar in garderoba. Te insoteste cu succes atat in mediul urban, cat si in cel rural, indeplinindu-si cu varf si indesat datoria de jacheta – te apara de frig si te scapa de ploaie.
sursa:domnideromania.ro
Manevra Heimlich este o metoda de dezobstructie a cailor aeriene la care se poate apela in cazul in care victima se sufoca din cauza blocarii cailor aeriene cu un corp strain.
