Reprezentanţii statelor Uniunii Europene au semnat, joi, o rezoluţie de supunere la vot în Parlamentul European a Tratatului ACTA (Acordul de Luptă Împotriva Contrafacerilor), care îşi propune să protejeze proprietatea intelectuală. Este o formă extinsă a controversatei legi SOPA din Statele Unite.
ACTA nu vizează doar conţinutul de pe Internet, protejat de dreptul de autor, ci şi medicamentele generice, ieftine, şi toate produsele ce pot fi copiate după branduri consacrate.
Poliţia internetului la nivel mondial
Dar primii vizaţi sunt deţinătorii site-urilor de „file sharing”, aşa-zisele „torrente”. Ce are în plus ACTA faţă de reglementările actuale valabile în legislaţiile ţările UE sau ale altor state? O modificare fundamentală: providerii pot pătrunde în interiorul calculatorului unui utilizator şi să raporteze unei case de copyright ce produs a fost piratat fără a fi nevoie de obţinerea unui mandat judecătoresc.
Tratatul, aflat la nivel de proiect, încearcă să creeze o „poliţie” a internetului transfrontalieră şi în care depistarea, prinderea şi tragerea la răspundere a vinovaţilor se face implicarea organismelor Justiţiei. De exemplu, dacă un utilizator descarcă un film piratat, providerul (să spunem RDS) îl identifică imediat şi raportează acest lucru companiei care deţine drepturile asupra acelui film. Urmarea este avertizarea utilizatorului, apoi blocarea IP-ului, scoţându-l practic din Internet. În următoarea fază se poate ajunge la impunerea unei despăgubiri, amendarea „piratului” sau, în ultima fază, trimiterea sa în Justiţie, pentru a fi judecat şi, eventual, condamnat la închisoare.
ACTA avantajează companiile transnaţionale, giganţii economiei
De asemenea, prin ACTA, marile case de producţie pot obţine retragerea automată a domeniilor de internet ale site-urilor de conţinut piratat (de tip „torrente”). Această retragere similară cu închiderea site-ului se face tot automat, nefiind necesar un mandat judecătoresc.
Acestea sunt primele măsuri avute în vedere de către ACTA, dar efectele ar putea fi mult mai drastice. În principiu, acest tratat avantajează corporaţiile mari, cu putere financiară foarte mare, şi care se văd, de la un an la altul, tot mai asaltate de ofensiva noilor jucători on-line. ACTA se poate rezuma astfel: vremea conţinutului „free” s-a dus. You Tube, Wikipedia, Twitter sau chiar Google ori ar dispărea, ori ar trebui să-şi reclădească întregul biznis. Conţinutul cu drept de autor fie va fi plătit, fie va dispărea de pe Internet.
Pericole mari împotriva libertăţii individuale. Intimitatea dispare complet
Dar care sunt derapajele ce ar putea apărea în urma acestui ACTA? În primul rând, ar permite intruziunea în viaţa privată a utilizatorilor, putând duce la abuzuri asupra drepturilor fundamentale. Ameninţările permanente vor crea o psihoză şi o slăbire a drepturilor individuale. Oamenii vor ceda la drepturile personale înainte de a li se imputa ceva.
În al doilea rând, supravegherea reţelelor de Internet ar putea duce la înscenarea în masă a încălcării proprietăţii intelectuale, ceea ce ar putea duce în multe ţări cu democraţii neconsolidate la îngrădirea şi mai mult a libertăţilor individuale. Practic, fără să fii vinovat, pe baza ACTA ţi se poate impune o sancţiune pe care nu o meriţi.
Acest acord a fost negociat departe de ochii societăţii civile
În al treilea rând, ACTA ar putea avea ca efect inhibarea spiritului inovator. Micii întreprinzători, cei care au iniţiative în domeniul digital, vor fi mult mai uşor anihilaţi de către giganţii mondiali printr-o politică de timorare având ca pretext dreptul de autor. Forţa financiară a unor mari companii va face să-şi poată angaja case de avocatură care să reprime iniţiativele unor inovatori care n-au bani pentru a-şi susţine cauza într-un război de uzură.
Dar principalul reproş adus acestui acord este negocierea sa extrem de discretă la nivel internaţional, nefiind popularizat şi supus dezbaterilor publice temeinice.
Se lasă cu demisii la Parlamentul European
Raportorul Parlamentului European pentru ACTA, Kader Arif, și-a dat azi demisia, acuzând „manevrele fără precedent” ale oficialilor care au pregătit textul acordului, relatează BBC. „Condamn întregul proces care a dus la semnarea acestui acord: absența consultărilor cu societatea civilă, absența transparenței încă de la începerea negocierilor, amânarea repetată, fără explicații, a semnării documentului, respingerea recomandărilor Parlamentului European”, a declarat Arif.
„Acest acord poate avea consecințe majore asupra vieților cetățenilor. Se face tot posibilul pentru a împiedica Parlamentul European să se se pronunțe în acest caz. Vreau să trimit un semnal puternic și să alertez opinia publică în legătură cu această situație inacceptabilă. Nu voi lua parte la această mascaradă”, a mai spus Kader Arif.
Decizia sa vine după ce mii de polonezi au ieșit în stradă pentru a protesta față de semnarea ACTA. La Varșovia, premierul Donald Tusk a anunțat că acordul nu va fi trimis spre ratificare parlamentului polonez dacă se va adeveri că reprezintă „un pericol la adresa libertății de exprimare”.
Care e versiunea oficială asupra ACTA
România se află printre semnatarele acestui tratat, alături de alte 21 de ţări. Documentul a fost semnat la sediul Ministerului Afacerilor Externe japonez. Adjunctul ministerial japonez pe probleme de afaceri externe, Joe Nakano, a susţinut că semnarea tratatului va duce la o colaborare internaţională eficientă între statele europene, dar şi cele care au aderat şi vor adera la ACTA.
Ţările care au mai semnat tratatul astăzi sunt Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia şi Marea Britanie. Statul care a iniţiat proiectul, Japonia, împreună cu Australia, Canada, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, dar şi Statele Unite, au aderat la tratat pe 1 octombrie 2011.
Potrivit site-ului Comisiei Europene, ACTA nu va afecta libertatea de exprimare pe Internet, nu va cenzura sau închide site-uri, însă va lupta împortiva furtului de proprietate intelectuală. În ciuda acestor declaraţii, tratatul este comparat, pe multe site-uri de specialitate, cu SOPA.
Pe site-ul Comisiei Europene se declară: "SOPA este un proiect al Statelor Unite ale Americii care ar schimba legislaţia Statelor Unite. ACTA nu cere nici o schimbare a legslaţiei UE. Tot ce puteţi face astăzi în mod legal, va fi în continuare legal după ratificarea ACTA".
Tratatul nu va intra în vigoare dacă nu va primi acordul Parlamentului European. Votul este programat pentru luna iunie.
Ce consecinţe poate avea ACTA
ACTA apără interesele deţinătorilor de drepturi de proprietate intelectuală şi poate impune monitorizarea conţinutului online de către companii private, potrivit Apti.ro. Acestea pot limita formele de exprimare de pe Internet şi pot împiedica utilizarea patrimoniului cultural al societăţii, în urma sporirii sancţiunilor. Tratatul va avantaja companiile mari şi poate ridica probleme celor cu o cifră de afacere mai mică.
Furnizorii de Internet ar putea supraveghea reţelele proprii, pentru a furniza deţinătorilor drepturilor de proprietate intelectuală date ale unor presupuşi suspecţi şi poate utiliza mecanisme de identificare a unor presupuşi infractori.
Ce inseamnă SOPA
SOPA este un proiect de lege iniţiat în Statele Unite care prevede măsuri drastice pentru cei care încalcă drepturile de autor. Printre măsurile care au ridicat probleme utilizatorilor, dar şi companiilor se numără blocarea site-urilor pe care există conţinut piratat fără ca acestea să poată contesta decizia, interzicerea furnizării de reclame pentru companiile care au furnizat conţinut piratat, dar şi monitorizarea utilizatorilor care accesează aceste site-uri.
Legea este susţinută în Statele Unite de case de producţie şi studiourile de productie de la Hollywood. Proprietatea intelectuală a artiştilor pe care îi susţin şi promovează este răspândită pe internet într-un ritm greu de controlat de aceştia. Supremaţia internetului şi succesul unor site-uri precum YouTube duc la diminuarea veniturilor acestor case de producţie. Impactul asupra motorului de căutare Google, de exemplu, poate fi major. La un singur clip postat pe YouTube se poate cere închiderea site-ului şi li se poate impune companiilor să oprească plăţile din publicitate către Google.
Printre cei care se opun legii sunt şi Yahoo, Facebook, eBay, Twitter sau Wikipedia. Reprezentanţii enciclopediei online au închis timp de o zi accesul la varianta în engleză a Wikipediei. Alte 7.000 de site-uri s-au alăturat protestului de pe 18 ianuarie. Proiectul de lege în formula actuală a fost retras după protestele de pe internet şi după ce Congresului i s-a trimis o petiţie semnată de 7 milioane de oameni.
sursa:EVZ.ro
Dacă ai de mers o vreo petrecere anii ‘20trebuie să fi îmbrăcat adecvat.
