Gândul vă prezintă o analiză a execuţiei bugetare de anul trecut, în care sunt evidenţiate atât evoluţiile veniturilor şi cheltuielilor, cât şi problemele legate de cheltuielile foarte mari făcute de Guvern în decembrie 2011, dar şi situaţia din ce în ce mai grea a bugetului de pensii de stat.
Guvernul a ţinut în frâu bugetul pe 2011 datorită creşterii veniturilor din TVA şi accize şi tăierii bugetelor alocate asistenţei sociale şi salariilor bugetarilor.
gândul vă prezintă o analiză a execuţiei bugetare de anul trecut, în care sunt evidenţiate atât evoluţiile veniturilor şi cheltuielilor, cât şi problemele legate de cheltuielile foarte mari făcute de Guvern în decembrie 2011, dar şi situaţia din ce în ce mai grea a bugetului de pensii de stat, al cărui deficit a crescut anul trecut cu jumătate de miliard de euro, până la 3 miliarde de euro.
În 2011 Guvernul a reuşit să respecte ţinta de deficit bugetar, de 4,4% din PIB, asumată faţă de FMI şi de Comisia Europeană, pe care a fost fundamentat bugetul.
Per total, anul trecut statul a avut venituri de 43,12 miliarde de euro la bugetul general consolidat, cu circa 3 miliarde de euro mai mari decât în 2010, şi cheltuieli de 48,7 miliarde de euro, cu 740 de milioane de euro mai mari decât în anul precedent.
Astfel, deficitul bugetar a scăzut de la 8 miliarde de euro în 2010 la 5,66 miliarde de euro anul trecut, respectiv de la 6,5% din PIB la 4,35% din PIB, conform execuţiei bugetare preliminară.
Punctele de bază ale politicii fiscale a Guvernului în acest demers au fost creşterea consistentă a veniturilor din TVA, de la 9,34 miliarde de euro în 2010, la 11,38 miliarde de euro anul trecut, dar şi scăderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor cu circa un miliard de euro, de la 10,19 la 9,14 miliarde de euro în perioada precizată.
O execuţie bugetară aparent bună, care poate fi înşelătoare
Deşi, la prima vedere, execuţia bugetară pe anul trecut pare a fi încurajatoare, economiştii atrag atenţia că sunt, în continuare, unele probleme legate de cifrele oficiale privind felul în care au fost încasaţi şi cheltuiţi banii publici în 2011.
"În acest moment este greu, dacă nu imposibil, să fie trase nişte concluzii clare, argumentate, privind execuţia bugetară preliminată pe anul trecut. Sunt multe lucruri neclare", a declarat pentrugândul Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank.
"De exemplu acele swap-uri făcute de stat pentru stingerea anumitor datorii, a căror valoare se adaugă şi la venituri şi la cheltuieli. Per total ele se elimină, nu afectează deficitul bugetar, dar pot influenţa, punctual, anumiţi indicatori. Trebuie văzut exact la ce capitole au fost făcute, pentru a nu trage concluzii false", a adăugat el.
Mai mult decât atât, Dumitru, care deţine şi funcţia de preşedinte al Consiliului Fiscal, organism care a apărut la cererea expresă a FMI pentru a analiza şi prezenta rapoarte publice privind politica fiscală a Guvernului, atrage atenţia că în luna decembrie Guvernul a cheltuit mult mai mult decât în celelalte luni ale acestui an, ceea ce ridică anumite semne de întrebare.
În "luna cadourilor", Guvernul a cheltuit cu 50% mai mult decât media lunară din 2011
Conform calculelor gândul, în decembrie, Guvernul a cheltuit, în total, 6,17 miliarde de euro, cu peste 50% mai mult decât media lunară pe 2011, de 4,06 miliarde de euro.
Ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat recent pentru gândul că FMI a cerut Guvernului ca, în măsura în care există posibilitatea, prioritatea oficialilor de la Palatul Victoria să fie plata arieratelor, respectiv a datoriilor mai vechi de 90 de zile de la data scadentă, legală sau contractuală.
Cele mai mari creşteri de cheltuieli, faţă de media lunară, au avut loc în decembrie la capitolele "Cheltuieli de Capital", de 360% (1,63 miliarde de euro în decembrie faţă de o medie lunară de 0,45 miliarde) "Bunuri şi Servicii", de 73% (1,08 miliarde de euro în decembrie faţă de o medie lunară de 0,62 miliarde de euro).
Creşterile de la cele două capitole, care includ atât investiţiile, pe de o parte, cât şi medicamentele şi echipamentele medicale, alături de celelalte cheltuieli ale instituţiilor statului, pe de alta, ar putea indica faptul că, într-adevăr, Guvernul a folosit spaţiul fiscal avut la dispoziţie pentru a plăti o parte dintre arieratele acumulate până acum.
"Dacă este vorba despre plata arieratelor, deşi plata datoriilor statului este în sine un lucru foarte bun pentru mediul de afaceri, înseamnă totuşi că la finele anului trecut nu am avut o imagine concretă asupra valorii adevărate a acestor arierate. Vorbim despre o cheltuială suplimentară, peste veniturile încasate, de circa 1,3% din PIB. Este o sumă imensă", ne-a declarat Dumitru.
Deficitul bugetar din 2010, salvat de un "artificiu"
Execuţia bugetară pe anul trecut a scos la iveală însă şi cel puţin un "artificiu" bugetar aplicat de Guvernul Boc în 2010.
Este vorba despre venituri suplimentare obţinute în 2010 la capitolul "Donaţii", care reprezintă sumele de bani pe care unele companii în care statul este acţionar au fost obligate să le plătească. Aceste sume însă nu au mai fost încasate şi în 2011.
Astfel, dacă în 2010 la capitolul "Donaţii" au fost trecute venituri de 965 de milioane de euro, în 2011 suma a scăzut doar la 181 de milioane de euro.
Economistul şef al Raiffeisen susţine că, cel mai probabil, "a fost o soluţie de moment pentru a putea respecta ţinta de deficit bugetar", problema fiind că acest venituri nu sunt stabile, în sensul în care nu se vor mai înregistra, cel puţin nu la acelaşi nivel, şi în alţi ani.
"Tocmai de accea Consiliul Fiscal a atras atenţia că nu este bine să ai proiecţii bugetare bazate pe astfel de venituri. Se poate ridica, în acelaşi timp, şi problema legalităţii deciziei de a obliga acele companii, care aveau şi alţi acţionari înafară de stat, să plătească acele aşa numite donaţii", a declarat el.
Guvernul a decis în 2010 să impună unor companii de stat, regii sau instituţii publice să "doneze" anumite sume bugetului de stat pentru a "diminua efectele crizei". Suma bugetată pentru 2010, conform unui document prezentat în exclusivitate de Mediafax, a fost de 1,14 miliarde de lei. Fondul Proprietatea, care deţine 15% din compania de stat Romgaz, care a plătit în contul acestei donaţii 400 de milioane de lei, a dat în judecată conducerea companiei în urma acestei decizii.
Paşi mărunţi în lupta cu evaziunea fiscală
În ceea ce priveşte evaziunea fiscală, semnalele par a fi încurajatoare. Astfel, ponderea în PIB a veniturilor fiscale, respectiv a sumelor încasate de către stat în contul taxelor şi impozitelor în vigoare, a crescut cu un punct procentual, de la 18,1% la 19,1% din PIB. În valoare absolută, veniturile fiscale au crescut cu circa 2,78 miliarde de euro, până la 24,9 miliarde de euro.
Veniturile fiscale reprezintă încasările din impozitele pe profit, salarii, venit şi câştiguri din capital, precum şi din din taxele de proprietate şi cele pe bunuri şi servicii (TVA şi accize).
Deficit de 3 miliarde de euro la bugetul de pensii
Un capitol la care România are în continuare probleme mari este cel legate de sustenabilitatea sistemului de pensii de stat.
În 2011 veniturile din contribuţiile de asigurări sociale, cele aferente pensiei de stat, au fost de 8,21 miliarde de euro, în creştere cu circa 600 de milioane de euro faţă de 2010. Cheltuielile însă au crescut şi ele, de la 10 la aproape 11,3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că anul trecut Guvernul a fost nevoit să aloce de la bugetul de stat celui de pensii diferenţa de 3 miliarde de euro dintre cheltuieli şi venituri. În 2010 diferenţa a fost de 2,5 miliarde de euro.
Per total însă, la capitolul "Asigurări sociale", cheltuielile au fost în scădere uşoară, cu circa 180 de milioane de euro anul trecut faţă de 2010, respectiv de 16,15 miliarde de euro faţă de 16,33 miliarde de euro.
Creşterea cheltuielilor de la pensiile de stat nu s-a resimţit per total la acest capitol pentru că au fost reduse, cu circa un miliard de euro, până la 3,56 miliarde de euro, sumele cheltuite de stat la capitolul de asistenţă socială plătită de la bugetul de stat, care reprezintă prestaţiile sociale.
"Discuţia despre posibila creştere modestă a pensiilor şi salariilor în aceste condiţii iese din calcul"
Într-un raport publicat recent de FMI, în urma misiunii oficiale din octombrie-noiembrie anul trecut la Bucureşti, oficialii Fondului au recomandat autorităţile române creşterea "modestă" a salariilor şi pensiilor în cazul în care vor exista condiţii economice prielnice.
"Discuţia despre posibila creştere modestă a pensiilor şi salariilor în acest condiţii iese din calcul, în mare parte, în actualele condiţii şi cu actualele previziuni economice", atrage însă atenţia Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank.
"Trebuie subliniat faptul că în momentul în care a apărut această recomandare, în noiembrie anul trecut, lucrurile stăteau cu totul altfel. Atunci se discuta despre o creştere economică de peste 2% din PIB. Noi, de exemplu, la bancă, avem o prognoză de creştere economică de 05,% din PIB", a adăugat el.
sursa:gandul.info
