MDRAP a lansat joi în dezbatere publică Strategia Naţională a Locuirii, care prevede ca beneficiarii programului ''Prima casă'' să fie doar persoanele cu venituri mici, locuinţele ANL să nu mai fie vândute, statul să subvenţioneze chiriile, iar statul să aibă posibilitatea să achiziţioneze clădirile istorice nelocuite.
Potrivit documentului postat pe pagina de internet a MDRAP, "Plafonul de garantare de 60.000-70.000 EUR nu este destul de eficient în filtrarea şi orientarea către persoanele care au cu adevărat nevoie de acest tip de asistenţă din partea Guvernului. Un criteriu de eligibilitate bazat pe venit ar putea fi o soluţie în această privinţă. Astfel, eligibilitatea pentru obţinerea garanţiei din cadrul programului 'Prima Casă' ar putea să se bazeze pe criteriul de venit''.
De acest program au beneficiat aproximativ 100.000 de împrumutați de la inițierea sa în 2009, statul garantând credite ipotecare totalizând 4 miliarde de euro.
TVA diferit în funcţie de locuinţă
''Persoanelor care cumpără locuinţe private în cadrul unui anumit interval al preţului (mai mic de 86.000 EUR sau 380.000 RON) li se oferă o subvenţie pentru TVA – acestea plătesc 5% TVA, comparativ cu TVA normal de 20%. Această subvenţie ar fi mult mai eficientă dacă ar fi direcţionată în funcţie de nivelul venitului, de exemplu către persoane care câştigă mai puţin de venitul mediu la nivel naţional. Veniturile suplimentare generate astfel ar putea fi alocate altor arii prioritare, inclusiv locuinţe publice şi reabilitare seismică'', se mai arată în document.
Documentul spune că 98% din locuințele din România sunt în proprietate personală. Aceasta, totuși, nu înseamnă că 98% din locuințe sunt ocupate de proprietari. Cifra oficială pentru locuințele închiriate este de 3% din fondul imobiliar total. Estimările neoficiale situează cifra la 7-15% la nivel național și 15-20% în orașele mai mari precum București și Cluj.
Locuinţele ANL vor putea fi doar închiriate
''Vânzarea locuinţelor cu chirii subvenţionate pentru tineri în contextul în care fondul de locuinţe publice este deja foarte limitat nu este recomandată. Acest fond ar putea fi menţinut sub forma unor locuinţe cu chirie care să fie utilizate într-unul sau mai multe dintre următoarele scopuri: pentru active generatoare de venit cu chirii la preţul pieţei care să contribuie la subvenţionarea încrucişată a locuinţelor sociale sau la strângerea de fonduri pentru locuinţe sociale noi; locuinţe în regim de închiriere destinate gospodăriilor cu venit redus (până la cea de-a 30-a percentilă a veniturilor, aproximativ) care pot să plătească chiriile actuale; locuinţe pentru tineri (în forma programului actual), cu chirii subvenţionate, însă cu un plafon în ceea ce priveşte numărul de ani în care acestea pot fi ocupate de către o singură gospodărie (de exemplu 3-5 ani); sau locuinţe de 'tranziţie' pentru rezidenţii clădirilor care se află în curs de reabilitare seismică'', spune documentul.
Acorduril de dezvoltare între dezvoltatori şi primării
Conform strategiei, Guvernul vrea să oblige dezvoltatorii ca 20% din locuinţele pe care îşi propun să le construiască să aibă un preţ mai mic de 50.000 euro, ca o condiţie de obţinere a autorizaţiilor de construire.
''Acordul de dezvoltare (AD) este un contract încheiat între un dezvoltator privat şi autoritatea locală, bazat pe conceptul unei contraprestaţii. Drept condiţie pentru a acorda unui dezvoltator autorizaţia de construire pentru un anumit număr şi tip de locuinţe, autoritatea locală impune ca un anumit procent din aceste locuinţe să fie la un preţ redus. AD-urile pot fi utilizate pentru a cere dezvoltatorilor din sectorul privat să furnizeze locuinţe sociale; în alte cazuri, se poate solicita doar ca un anumit procent – de exemplu 20% - să aibă un preţ mai redus decât, de exemplu, 50.000 EUR. În România, este posibil ca aplicarea AD să impună anumite amendamente de ordin juridic, în special, dar fără a se limita la, Legea locuinţei nr. 114/1996 şi Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie'', este stipulat în document.
Înființarea cooperativelor de locuinţe
"Se pot înființa Societăţile cooperative în calitate de proprietari sociali înregistraţi pentru a construi locuințe care să fie închiriate de către propriii membri sau de către un public mai larg. Acestea ar fi eligibile pentru subvenții și pot beneficia de tratament preferențial în ceea ce privește terenurile și infrastructura puse la dispoziție de autoritatea locală. De asemenea pot să aibă acces la fonduri din sectorul public în vederea construirii. proiectele pot fi elaborate astfel încât familiile care beneficiază de subvenții și cele care nu beneficiază de subvenții să împartă facilități comune.
Introducerea unei clauze de achiziţie obligatorie pentru clădirile istorice vacante şi neutilizate
"Totodată, este necesar ca prerogativele statului de achiziţie obligatorie să fie utilizate pentru a dobândi în proprietate clădiri istorice (monumente istorice vacante) neutilizate şi care sunt în stare precară – în baza unei politici care să instituie îmbunătăţiri ale tuturor clădirilor istorice deţinute în proprietate privată într-o anumită perioadă prevăzută. În cazul în care acest lucru nu este realizat, autoritatea administraţiei publice locale trebuie să poată achiziţiona/dobândi aceste structuri pentru a le consolida/reabilita, cu finanţare de la bugetul local sau bugetul de stat, după caz.
În plus, clădirile deţinute în proprietate privată care sunt certificate ca monumente istorice, dar care sunt vacante şi neutilizate pe o perioadă extinsă şi care sunt avariate, pot fi cumpărate cu drepturi de preempţiune de către statul român prin Ministerul Culturii (conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice). Acest cadru legal trebuie să permită conservarea, regenerarea şi, dacă este posibil, schimbarea destinaţiei acestor clădiri".
Pentru locuinţele sociale alocarea subvenţiei va fi pentru familie, nu pentru locuinţă
"Politica actuală privind locuinţele sociale prevede subvenţionarea chiriei datorate, stabilind nivelul acesteia la 10% din venitul familiei, indiferent de costul locuinţei. Chiriile ar putea fi stabilite la un nivel suficient pentru recuperarea tuturor costurilor construcţiei (de exemplu rambursarea împrumutului pentru costul construcţiei) şi a costurilor legate de întreţinerea şi administrarea zilnică pentru ca proiectele săfie viabile din punct de vedere financiar. Totuşi, chiriaşii acestor clădiri al căror venit este insuficient pentru plata chiriei ar putea să primească de la Guvern sau de la autoritățile administrației publice locale o subvenţie pentru a acoperi diferenţa", se precizează în strategie.
Oferirea de subvenţii/vouchere pentru închirierea de locuinţe
"În absenţa unor locuinţe publice adecvate sau în cazurile în care construirea de locuinţe publice noi nu este fezabilă din motive logistice sau financiare, autorităţile administraţiei publice pot acorda subvenţii/vouchere pentru închiriere. În cadrul unei astfel de scheme, gospodăria eligibilă poate găsi o altă locuinţă privată de închiriat şi poate primi o subvenţie de la guvern pentru a putea suporta chiria. Cota din chirie care este asigurată prin subvenţie trebuie să fie progresivă şi să vizeze persoanele care au cea mai mare nevoie – de exemplu, valoarea voucherului poate să fie de 100% din chiria standardizată pe piaţă (CSP) pentru gospodăriile aflate în centila 0-30 de venit şi 80-90% pentru gospodăriile aflate în centilele de venit 30-50; 80% pentru centilele de venit 51-70, etc".
Documentul mai arată că "Peste 35% dintre cele 8,8 milioane de locuinţe ale țării au nevoie de reparații urgente. Aceste unități, dintre care multe sunt blocuri de locuințe din perioada socialistă, fac ca multe orașe din România să pară neîngrijite. Este vorba de peste 10.000 de blocuri construite înainte de 1980 cu nevoi de reparații legate de structură, acoperiș și încălzire".
