Guvernul Boc trebuie să mai dea afară 40.000 de funcţionari ca să ajungă la numărul de pe vremea guvernului Năstase

Politicienii se întreabă cum să construiască un buget cu un deficit cât mai redus în 2012, dar nu spun că cea mai la îndemână soluţie este restructurarea aparatului bugetar.

La sfârşitul lunii iulie 2011 erau înregistraţi, conform Institutului de Statistică, 199.000 de funcţionari în administraţia publică şi apărare, cu 40.000 mai mult decât în decembrie 2004, anul când PDL a venit la putere împreună cu PNL. Cei 199.000 de funcţionari sunt inima sistemului birocratic, ei fiind în primul rând funcţionarii publici din ministere, agenţii guvernamentale şi aşa-numitele "deconcentrate", adică reprezentanţele ministerelor în judeţe.

În total, Guvernul spune că există 1,23 milioane de bugetari, dar aici intră şi personalul din educaţie şi sănătate, adică personalul productiv şi nu funcţionăresc.

Cei 40.000 în plus ar însemna o reducere a cheltuielilor cu salariile bugetarilor în proporţie de 20%, corelat cu numărul lor în totalul celor 199.000 de bugetari.

Sub presiunea FMI, restructurarea numărului de funcţionari a avut loc parţial abia în ultimul an.

În iulie 2010 erau 222.000 de funcţionari, conform INS, cu 23.000 mai mult decât în prezent şi egal cu numărul din decembrie 2008. Practic, datele arată că din decembrie 2008 şi până în iulie 2010 Guvernul nu a făcut niciun fel de restructurare în inima sistemului func­ţio­năresc, adică printre funcţionarii din administraţia publică.

Abia în ultimul an numărul acestora s-a redus cu 10%. Dar, aşa cum arată datele, este în continuare cu 40.000 mai ridicat decât acela din decembrie 2004.

Creşterea numărului de funcţionari între 2004-2008 s-a făcut ca urmare a faptului că partidele nu au mai înlocuit oamenii în funcţii, ci au adăugat alte şi alte straturi la numărul de funcţionari deja existent în instituţiile publice.

În primele nouă luni ale anului 2011 cheltuielile de personal au ajuns la 28,8 mld. lei, cu 14% sub nivelul raportat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Din datele de la Ministerul Finanţelor reiese că Guvernul a şters peste 150.000 de bugetari de pe statele de plată din decembrie 2008 până în iulie, însă dintre aceştia numai 23.000 sunt cu adevărat funcţionari publici.

Ce planuri şi-a făcut Guvernul pentru 2012

Potrivit strategiei fiscale-bugetare 2012-2014, Guvernul a mizat iniţial pe o creştere în 2012 a fondului de salarii pentru angajaţii din sectorul bugetar la 42,5 mld. lei, cu aproape 5% mai mult decât în 2011.

Această strategie a avut, însă, în vedere o creştere economică de 3,5-4% pentru 2012, care nu mai este credibilă, noua estimare a PIB urmând să fie în jur de 2%.

Totodată, documentul stabilea un deficit bugetar de 3% din PIB atât pe metodologia cash, cât şi pe metodologia europeană (ESA), iar acum autorităţile par să dorească un deficit bugetar mai mic, de circa 1,9% din PIB pe cash (2,3-2,4% din PIB pe metodologia europeană ESA).

"Una este să spui deficit semnificativ mai mic, alta este să spui cum îl obţii. Îngheţarea salariilor şi pensiilor nu este suficientă, ci trebuie scăzut ori numărul de bugetari, ori salariile. În plus, înlocuirea unui singur angajat din şapte care părăsesc sistemul nu este o politică de personal bună, nu este strategic gândită, pentru că pleacă cei mai buni. Apare selecţia adversă foarte puternică", a comentat Ionuţ Dumitru, preşe­dintele Consiliului Fiscal.

Strategia fiscal-bugetară prevede men­ţinerea măsurilor de reducere de costuri aplicate şi în acest an: reducerea numărului de bugetari prin continuarea politicii de înlocuire a unui singur angajat din 7 care pără­sesc sistemul şi neacordarea de premii, prime şi tichete de vacanţă, tichete de masă şi compensarea activităţii prestate în afara duratei normale a timpului de muncă numai prin ore libere.

Rămâne de văzut dacă şi cum vor fi ajustate cheltuielile de personal.

Pe parcursul acestui an atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi premierul Emil Boc au avertizat că vor continua disponibilizările în structurile de stat, fiind necesar ca numărul bugetarilor să fie redus pentru a diminua cheltuielile de funcţionare a statului.

În ceea ce priveşte salariile şi pensiile, din declaraţiile oficialilor reiese că nu vor fi reduse anul viitor.

Pentru a ajunge la un deficit bugetar de 2,3-2,4% din PIB pe ESA se impun măsuri reprezentând 1,6% din PIB, iar dacă sunt menţinute salariile şi pensiile îngheţate tot anul 2012, ar rezulta 0,8-0,9% din PIB, potrivit estimărilor lui Dumitru. În consecinţă, mai sunt necesare măsuri suplimentare reprezentând 0,6% din PIB.

Dacă s-ar merge pe varianta unui deficit bugetar zero, într-un scenariu alternativ s-ar impune reducerea cheltuielilor de personal cu aproape 20% faţă de 2011, la 32,5 mld. lei, ceea ce înseamnă o economie de 8 mld. lei.

În plus, s-ar putea opera reducerea cheltuielilor la pensii şi asistenţa socială cu 9%, adică cu aproape 6 mld. lei. Economia s-ar putea obţine din renunţarea la pensia minimă introdusă în 2009, care reprezintă 3,4 mld. lei pe an. Totodată, auditul restructurării sistemului de pensii speciale şi reevaluarea lor ar putea duce la economii de încă 2,5 mld. lei. Până acum s-au făcut economii de doar 120 mil. lei.

Statul şi-a programat să cheltuie anul acesta 39 mld. lei (9,4 mld. euro) cu salariile bugetarilor, mai puţin cu aproape 17% faţă de 2010, când cheltuielie salariale ale angajaţilor de la stat au fost de 46,83 mld. lei (peste 11 mld. euro). Comparativ, masa salarială brută (valoarea tuturor salariilor din România) este de aproximativ 30 de miliarde de euro pe an, luând în considerare un număr mediu de 5 milioane de salariaţi.

Ce s-a întâmplat în anii trecuţi

Anul trecut, în august, Guvernul s-a angajat în negocierile cu FMI să concedieze 74.000 de bugetari până la sfârşitul lui 2010, după ce făcuse deja 27.000 de concedieri de la începutul anului. De asemenea, în 2011 urmau să fie disponibilizaţi alţi 15.000 de bugetari, potrivit scrisorii de intenţie la acordul stand-by, deci ar rezulta că Guvernul şi-a depăşit obiectivul (de 116.000 de disponibilizări), dacă se iau în considerare datele de la Finanţe.

Potrivit datelor Ministerului Finan­ţelor, în 2008 lucrau în sistemul bugetar 1.398.757 de salariaţi, iar la sfârşitul lunii aprilie 2011 numărul a coborât la 1.245.980.

Din cele aproximativ 200 mld. lei chel­tuieli bugetare totale în 2010, cei mai mulţi bani au fost direcţionaţi spre cheltuieli de personal - 42,8 mld. lei, urmate de pensii - 42,1 mld. lei, bunuri şi servicii - 29,8 mld. lei, investiţii - 19,4 mld. lei şi asistenţă socială de la bugetul de stat - 19,2 miliarde de lei.

Conform unor statistici aferente anului 2009, din cei 1,38 milioane de bugetari un număr de 485.000 erau personal contractual (şoferi, secretare etc.), adică 35% din total, 285.000 erau profesori, 136.000 erau funcţionari publici, 133.000 erau militari, 76.000 erau poliţişti, 50.000 erau medici.

Ce spune şeful Consiliului Fiscal

Ţinta de deficit bugetar pentru 2012 trebuie să reflecte un echilibru între constrângerea finanţării, care ar justifica un deficit mai mic, şi evitarea unei presiuni prea mari pe cererea internă printr-un deficit bugetar prea mic. Nu trebuie să accentuăm şi mai tare caracterul prociclic al politicii fiscale printr-un deficit prea mic care ar pune presiune şi mai mare pe absorbţia internă (consum şi investiţii), într-un context internaţional foarte dificil care conduce inevitabil la încetinirea creşterii celeilalte componente a PIB, cererea externă (exporturi nete). Estimările arată că pe baza informaţiilor disponibile în acest moment, un deficit semnificativ sub 3% pe ESA95 reduce substanţial şansele unei creşteri economice mai mari de 2% în 2012.

sursa:zf.ro