Bancile americane Fannie Mae si Freddie Mac ar putea sa avea nevoie de bailouturi de pana la 125,8 miliarde de dolari, finantate de platitorii de taxe, in cazul unor turbulente economice severe, scrie Bloomberg.
Cele doua banci sunt specializate pe credite ipotecare si au avut o contributie semnificativa la criza financiara mondiala din 2008-2009, cea mai grava de dupa Marea Depresiune din anii '30, scrie Mediafax.ro.
Amploarea bailouturilor a fost calculata in urma testelor de stres aplicate de autoritatea de reglementare a acestor institutii - The Federal Housing Finance Agency.
Autoritatea a explicat ca Fannie Mae si Freddie Mac, companii controlate de guvern, care garanteaza aproape jumatate din noile credite ipotecare, ar avea nevoie de cel putin 49,2 miliarde de dolari.
In septembrie 2008, o panica imensa a cuprins Wall Street ca urmare a falimentului celei mai mari banci de investitii din SUA, ceva asemanator nemaiavand loc din perioada Marii Recesiuni. Prabusirea Lehman Brothers, pe 15 septembrie, a fost urmata de un efect de domino, generand falimente bancare in lant.
Preturile caselor s-au prabusit, ipotecile au crescut, iar stalpii sistemului financiar al natiunii americane - bancile de investitii, in frunte cu Lehman Brothers, fondurile de economii, ca Washington Mutual sau asiguratorul AIG, precum si gigantii ipotecari Fannie Mae si Freddie Mac au cazut unele dupa altele.
Falimentul bancii americane Lehman Brothers a transformat criza creditelor ipotecare din SUA intr-o criza financiara globala, inghetand pietele de credit si aruncand economia mondiala in cea mai severa recesiune de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial.In anii urmatori momentului 15 septembrie 2008, criza financiara a costat doar economia americana intre 6.000 de miliarde de dolari si 14.000 de miliarde de dolari - suma aproape egala cu PIB-ul tarii. La nivel global, pagubele sunt imposibil de cuantificat, iar efectele, mai ales in Europa, se simt si in prezent.
”Daca ar trebui sa te descurci doar cu 2 dolari pe zi, ce ai face ca sa ai un trai mai bun?”. Este intrebarea pe care Bill Gates, cofondatorul Microsoft si unul dintre cei mai bogati oameni din lume, o adreseaza pe blogul sau. Raspunsul pare surprinzator, dar este ancorat in realitate: cresterea puilor de gaina.
Intrebarea este una reala pentru aproape un miliard de oameni care traiesc in prezent in saracie. Nu exista insa un raspuns universal, spune miliardarul, intrucat ”saracia arata diferit de la caz la caz”.
”Prin Fundatia pe care o patronez am intalnit multe persoane in tari sarace care cresc pui de gaina, invatand multe despre aceasta ocupatie. Si ca un baiat care a crescut in Seattle, credeti-ma, am invatat multe! Im este destul de clar ca oricine traieste in saracie lucie se simte mult mai bine daca are gaini in curte. Daca as fi in locul lor asta as face – as creste gaini”, spune Bill Gates.
Motivatia lui Gates este urmatoarea: cresterea gainilor reprezinta o activitate usoara si ieftina. Multe rase se hranesc doar cu ce gasesc pe pamant, au nevoie de un minim adapost si necesita doar cateva vaccinuri.
Mai mult, Bill Gates vorbeste despre faptul ca reprezinta o investitie buna. ”Sa presupunem ca un fermier incepe prin a creste 5 gaini. Unul din vecini are un cocos care ajuta la fertilizarea oualor. Peste trei luni fermierul va avea 40 de pui. In cele din urma, la un pret de vanzare de 5 dolari per gaina – un pret practicat in Africa de Vest – poate castiga peste 1.000 de dolari pe an, fata de doar 700 de dolari, care reprezinta limita de trai”, explica cofondatorul Microsoft.
Prin fundatia pe care o patroneaza, Gates lucreaza cu parteneri din Africa sub-sahariana pentru a crea sisteme sustenabile pentru cresterea gainilor. ”Este important pentru acesti parteneri sa se asigure ca fermierii achizitioneaza pasari vaccinate corespunzator si care se pot adapta conditiilor in zonele respective. Scopul nostru: sa ajungem ca 30% din familiile din zonele rurale din Africa sub-sahariana sa poata creste rase de gaini, fata de doar 5% in prezent”, afirma Bill Gates.
Potrivit unor date ERPA, in Europa numarul pasarilor crescute in sistem rustic se ridica la circa 2,5 milioane de capete. Chiar daca este vorba de un business sezonier, vanzarile pe intreaga filiera, incepand de la furaje, vaccinuri, utilaje etc., ating circa doua miliarde de euro.
”Este o realitate economica importanta, de care trebuie sa se tina seama, nu vorbim doar de traditii de altadata”, a atras atentia Oscar Berlanda, presedintele ERPA (European Rural Poultry Association), asociatie din care face parte si Agroland, companie care a initiat un program de sustinere pentru fermierii care vor sa intre in acest sistem.
Cei mai mari crescatori de pui de gaina
Cifrele demonstreaza ca activitatea de crestere a pasarilor in sistem free – range este reprezinta sursa importanta de venituri pentru fermele familiale din Vestul Europei din tari precum Franta sau Italia, insa in acelasi timp tinde sa devina un sector important si in tarile din sudul si estul Europei. Astfel, in Franta se cresc 158 de milioane de pui, Italia – 45 mil. pui, Portugalia – 33 mil. pui, Spania – 30 mil. pui, Ungaria – 30 mil. pui, Grecia – 7,5 mil. pui, Belgia – 3 mil. pui.
”Vanzarea de pui de o zi pentru Agroland reprezinta 30-40 % din cifra totala de afaceri, la nivelul anului 2014. In decembrie 2014, Agroland a investit 30.000 de euro intr-o ferma proprie, in cadrul careia a crescut 2.500 de pui bio”, spun reprezentantii companiei.
Agroland a lansat in 2014 un astfel de program pentru fermierii locali, preluand modelul Label Rouge din Hexagon. Un an mai tarziu, erau livrati primii pui in retail. “Consumatorul roman evolueaza, iar cererea pentru produse de calitate superioara este tot mai mare. In Romania, care nu este una din tarile bogate din Europa, cererea de produse superioare este de 10% din total”, a declarat Horia Cardos, proprietarul Agroland.
Acesta spune ca reteaua Agroland aprovizioneaza prin cele 250 de magazine din Romania sute de mii de familii care traiesc in mediul rural, pe care le sprijina sa continue aceasta activitate intr-un mod cat mai aproape de ceea ce a insemnat odata traditia cresterii pasarilor in Romania. “Suntem optimisti si cred ca mai degraba sectorul industrial va trebui sa incerce sa schimbe ritmul si sa aduca productia de pasare catre ceea ce facem noi, decat in directia in care a mers industria in ultimii 10-15 ani”, a precizat Cardos.
Avicultura locala este reprezentata de ferme foarte mari, cu efective de milioane de capete, organizate in sistem industrial, dar si de ferme familiale, a caror productie merge in general catre autoconsum. Pentru acestea din urma, sacrificarea pasarilor este inca o problema in conditiile in care abatoarele din Romania sunt de dimensiuni industriale, iar crescatorii locali au efective de doar 4.000-5.000 de pasari.
Marea Britanie ar putea rămâne membră a Uniunii Europene până la sfârşitul anului 2019, afirmă oficiali guvernamentali de la Londra, explicând că ministerele britanice nu sunt pregătite pentru detaşarea de instituţiile europene, relatează publicaţia The Sunday Times. Premierul Theresa May ar fi urma să declanşeze procedura de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană în ianuarie 2017, prin activarea Articolului 50. Negocierile până la ieşirea efectivă a ţării din UE ar urma să dureze cel mult doi ani.
În pofida presiunilor politice intense pentru a menţine acest calendar, Theresa May ar putea amâna activarea Articolului 50, întrucât noul Minister britanic pentru negocierea ieşirii din UE şi Departamentul guvernamental pentru Comerţ Internaţional nu sunt pregătite, au declarat sursele citate.
Printre argumentele în favoarea amânării figurează şi alegerile programate în Franţa şi Germania în 2017. "Nu pot fi iniţiate negocieri atât timp cât nu ştii cu cine", a declarat un oficial din districtul financiar al Londrei", potrivit Mediafax.
Economia României a înregistrat în trimestrul doi din acest an cel mai rapid ritm de creștere din 2008, peste estimările analiștilor, avansul fiind susținut de un boom al consumului, pe fondul reducerilor de taxe și al majorării salariilor, transmite Bloomberg, conform agerpres.ro
PIB-ul României a crescut cu 6% în trimestrul doi din 2015, comparativ cu perioada similară din din 2015, potrivit estimărilor semnal publicate vineri de Institutul Național de Statistică. Creșterea depășește cu mult estimările analiștilor, de 4,1%. În ritm trimestrial, economia a crescut cu 1,5% în perioada aprilie — iulie 2015.
„Avansul trebuie să fi fost condus de consumul privat. Performanța industriei trebuie să fi rămas slabă în trimestrul doi din acest an în timp ce exporturile nete ar fi putut avea o contribuție negativă”, a apreciat economistul Nicolae Covrig de la Raiffeisen Bank Romania SA, înainte de publicarea datelor oficiale.
În condițiile în care economia înregistra deja unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere din UE, cetățenii români beneficiază de pe urma reducerilor de taxe și a majorării salariilor în sectorul de stat. Comisia Europeană a avertizat că măsurile de relaxare fiscală ar putea pune în pericol țintele bugetare din 2017, deși a estimat că România va avea a doua cea mai rapidă creștere din UE anul acesta, în urma Irlandei.
Anul acesta, leul românesc a avut al treia cea mai bună performanță față de euro din rândul monedelor din CEE analizate de Bloomberg, apreciindu-se cu 1,4%.
Potrivit estimărilor semnal publicate vineri de Institutul Național de Statistică, Produsul intern brut a crescut cu 5,2%, pe serie brută, și cu 5% pe seria ajustată sezonier în semestrul I 2016 comparativ cu perioada similară a anului trecut, după ce, în trimestrul doi, avansul PIB a fost de 1,5% față de trimestrul 1 și de 6% față de trimestrul 2 din 2015.
Pe serie ajustată sezonier, creșterea PIB în T2 a fost de 5,9% față de T2 2015.
În primul trimestru al acestui an, PIB a crescut cu 4,3% față de primele trei luni ale anului trecut și cu 1,6% față de trimestrul anterior.
În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul comunitar estimează că economia românească va înregistra o creștere de 4,2% în 2016, susținută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creștere să încetinească la 3,7%
"Se autorizează Ministerul Apărării Naționale, în anexa nr. 3/18/29 „Fișa obiectivului/ proiectului/ categoriei de investiții", la capitolul 60.01 „Apărare", titlul 71 „Active nefinanciare", articolul 71.01 „Active fixe", alineatul 71.01.30 „Alte active fixe", la fișa cod obiectiv 5 „e. Alte cheltuieli asimilate investițiilor" să majoreze creditele de angajament cu suma de 1.006.063 mii lei". Prevederea apare în proiectul de act normative referitor la rectificarea bugetară.
Armata nu va folosi neapărat în acest an miliardul de lei. Spre deosebire de creditele bugetare, prin care sumele disponibilizate sunt acordate pentru a fi folosite în cursul anului curent, cele de angajament dau posibilitatea antamării unor cheltuieli în anii bugetari viitori, şi sunt de fapt garanţia că Ministerul Apărării (în acest caz) are resursa bugetară necesară pentru finanţarea chelltuielilor pe anii următori.
Totuşi, pe ce va cheltui Aramata Română un miliard de lei? Răspunsul trimis de Ministerul Apărării la solicitarea ECONOMICA.NET nu conţine chestiuni concrete, dar este clar că se va cumpăra armament.
Iată răspunsul Ministerului Apărării:
"Suma de 1.006.063 mii lei reprezintă credite de angajament aferente proiectelor de investiţii multianuale din categoria armament şi tehnică de luptă, în beneficiul celor trei state majore de categorii de forţe, (terestre, aeriene şi navale) şi al Comandamentului Logistic Întrunit, în conformitate cu Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă. Programele vizează atât achiziţii de sisteme de armament, cât şi echipamente de sprijin. Fondurile vor fi angajate şi utilizate, cu deplina respectare a legislaţiei privind achiziţiile publice, iar autorităţile contractante vor da dovada, tot ca şi până acum, de totala transparenţă în derularea procedurilor".
Respectivul program de înzestrare a Armatei, până în 2026 a fost aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în luna mai a acestui an.
"O altă decizie pe care am luat-o astăzi în şedinţa Consiliului a fost aprobarea Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă. Scopul Programului este de a asigura capabilităţile necesare Armatei României pentru promovarea intereselor naţionale şi protejarea acestora în faţa riscurilor şi ameninţărilor curente, în dezvoltare şi în perspectivă, precum şi îndeplinirea angajamentelor internaţionale în planul securităţii şi al apărării. S-a concluzionat că demersurile viitoare ale Ministerului Apărării Naţionale pentru implementarea măsurilor stabilite în Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 impun respectarea Acordului politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare la 2% din PIB", a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după respectiva şedinţă a CSAT.
Potrivit Cărţii Albe a Apărării, document adoptat de Parlament în luna aprilie, alocaţia bugetară pentru Apărare va creşte de la 1,7% din PIB în acest an, la 2% din PIB în 2017, urmând să rămână la acelaşi nivel, ca procent din PIB, până în anul 2026. Potrivit prognozei asociate acestui document, dacă Apărarea a primit în acest an 12,7 miliarde de lei, anul viitor alocarea bugetară totală se va ridica la 15,8 miliarde de lei.
Aproape 250.000 de români primesc ajutor social, potrivit celor mai recente date statistice. ECONOMICA.NETvă arată amploarea acestui fenomen la nivelul fiecărui judeţ al ţării, care poate fi un indicator relevant pentru a compara sărăcia din România.
Un sfert de million de români primesc venitul minim garantat, adică ajutorul social acordat de stat celor care nu au suficiente venituri din care să poată trăi. Mai precis, potrivit datelor aferente lunii mai (cele mai recente disponibile) de la Ministerul Muncii, 248.987 de cetăţeni români au primit ajutor social. Raportat la numărul total de locuitori din evidenţele Ministerului Muncii, rezultă că 1,17% din toată populaţia primeşte acest venit minim garantat.
În luna mai, pentru care avem cele mai recente date oficiale disponibile, valoarea medie a venitului minim garantat plătit către beneficiari a fost de 281 lei. Guvernul a plătit 70 de milioane de lei pentru acordarea acestui ajutor, în acea lună.
Extremele: Cei mai mulţi beneficiari ai acestui ajutor se găsesc în judeţul Dolj, circa 15.600, iar cei mai puţini în Bucureşti, doar 277.
Însă, o comparaţie mai relevantă poate fi făcută dacă se ia în calcul numărul beneficiarilor de ajutor social din fiecare judeţ raportat la populaţia judeţului respectiv: respectivul procent este un indicator destul de relevant al gradului de sărăcie de acolo, prin comparaţie cu celelalte judeţe.
Top 5 al judeţeler cu cei mai mulţi beneficiari, raportat la populaţie
Teleorman. 2,9% din toată populaţia primeşte acest ajutor. 11.175 de oameni, la o populaţie de circa 381.000 de locuitori.
Buzău: 2,5% din populaţie primeşte venitul minim garantat. Adică 12.090 de persoane din circa 465.000 de locuitori, cât numără tot judeţul.
Vaslui: 2,5% din populaţia judeţului, de circa 452.000 de persoane, primeşte acest ajutor, adică 11.328 de oameni
Mehedinţi: 2,5% din populaţia judeţului primeşte venitul minim garantat. Adică 7.277 de oameni din cei 283.000, cât numără tot judeţul.
Dolj: 2,2% din populaţie este beneficiară a venitului minim garantat: 15.604 de oameni din cei aproape 689.000, cât numără tot judeţul, beneficiază de acest tip de ajutor.
Cine primeşte venitul minim garantat
Ajutorul social (cunoscut sub numele de venit minim garantat - VMG) se acordă familiilor şi persoanelor singure, cetăţeni români sau străini, inclusiv persoanelor fără locuinţă, ale caror venituri lunare se situează sub pragul de 142 lei - pentru persoanele singure şi 527 lei pentru familia formată din cinci persoane.
Concret, sunt îndreptăţiţi să primească VMG persoanele singure care au venituri nete lunare sub 142 lei, familiile formate din două persoane cu venituri lunare per gospodărie sub 255 lei, familiile formate din trei persoane cu venituri lunare pe gospodărie sub 357 lei, familiile formate din patru persoane cu venituri lunare pe gospodărie mai mici de 442 lei, familiile formate din cinci persoane cu venituri lunare pe gospodărie mai mici de 527 lei.
Valoarea lunară a VMG-ul primit de beneficiar este diferenţa între nivelurile prezentate defalcat mai sus şi venitul net lunar al persoanei singure sau familiei, după caz.
Ajutorul social se acordă pe bază de cerere, de declaraţie pe proprie răspundere, precum şi în baza unor acte doveditoare privind componenţa familiei şi veniturile realizate, care se înregistrează la primaria localităţii în a cărei raza teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa beneficiarul.
Acordarea dreptului la ajutor social se face prin dispoziţia scrisă a primarului, după o anchetă socială la domiciliul sau reşedinţa beneficiarului. Persoanele apte de muncă ce solicită ajutorul social şi care nu realizează venituri din salarii sau din alte activităţi trebuie să dovedească faptul că sunt în evidenţa AJOFM ca persoane în căutarea unui loc de muncă şi că nu au refuzat un loc de muncă, şi mai trebuie să presteze lunar acţiuni sau lucrări de interes local.
Scenariu bombă lansat de Robert Turcescu. Potrivit fostului jurnalist, premierul Dacian Cioloş se pregăteşte să candideze la toamnă! Nu din partea PNL, aşa cum se vehicula, ci din partea formaţiunii lui Nicuşor Dan, Uniunea Salvati Romania, transmite B1TV.
„Eu cred că premierul Dacian Cioloș se pregateste sa candideze in aceasta toamna, probabil pe listele USB-USR. Si ca alaturi de el vor intra in politica pe listele aceluiasi partid si alti membri tehnocrati ai actualului cabinet”, este scenariul bombă pe care îl lansează pe Facebook Robert Turcescu.
Politicianul spune că aceleaşi informaţii le-ar avea şi Liviu Dragnea, care tocmai din acest motiv îl atacă din ce în ce mai virulent pe Cioloş şi îl ameninţă cu moţiunea.
Turcescu a explicat şi motivele pentru care nu crede că premierul va merge la Partidul Naţional Liberal, aşa cum se vehicula până acum.
„La PNL Ciolos nu se va duce pentru ca Iohannis isi doreste sa faca din USB-USR ceea ce este ALDE pentru PSD: un partid de sprijin pentru o eventuala guvernare liberala. Ca sa decoleze cit de cit in aceste alegeri generale, Nicusorul si Clotilda nu sint suficienti pentru USB-USR. E nevoie de mai mult si acel "mai mult" ar putea fi Ciolos. Care, in ciuda declaratiilor ca nu candideaza in aceasta toamna, ar putea fi induplecat de "rugamintile" unei mari coalitii a societatii civile care sa-i ceara sa intre in jocul politic pentru a opri, desigur, regruparea unei "coalitii a penalilor", scrie Turcescu, care adaugă că aceasta ar fi singura variantă de a-l mai vedea pe Ciolos la Palatul Victoria ca prim-ministru dupa alegerile generale.
"Partea cu tehnocratul/tehnocratia nu mai tine din decembrie incolo. Atentie, nu zic ca e bine, nu zic ca e rau. La urma urmelor, Ciolos are dreptul de a intra in politica la fel ca orice alt cetatean al acestei tari. Am vrut doar sa atrag atentia asupra unor mutari politice care se pregatesc sub ochii nostri”, mai spune Robert Turcescu.
Scenariu bombă: Dacian Cioloș, în partidul lui Nicușor Dan
Candidatul republican în cursa pentru Casa Albă, Donald Trump, l-a acuzat miercuri seara pe preşedintele american Barack Obama că ar fi “creatorul” grupării jihadiste Statul Islamic, iar pe rivala sa democrată că ar fi “cocreat” această grupare, relatează AFP. La un miting la Fort Lauderdale, în Florida (sud-est), miliardarul l-a acuzat mai întâi pe Barack Obama că a semănat “haos” în Orientul Mijlociu, pentru a estima apoi că Statul Islamic “îi face cinste preşedintelui Obama”.
“El este fondatorul Statului Islamic”, a exclamat el în faţa unei mulţimi de simpatizanţi. “El este fondatorul Statului Islamic, sunteţi de acord ? El este fondatorul! El a creat Statul Islamic”, a reiterat Trump, înainte de a trece la atacuri împotriva rivalei sale democrate la prezidenţialele din noiembrie. “Aş zice că drept cofondatoare este această sucită Hillary Clinton”, a mai lansat candidatul republican. Magnatul imobiliar s-a confruntat în cursul zilei de miercuri cu un val de critici pentru derapajul său precedent cu privire la utilizarea armelor.
În Carolina de Nord, el şi-a avertizat simpatizanţii în cadrul unui miting că dacă Hillary Clinton va fi aleasă preşedinte, ea ar putea numi apropiaţi la Curtea Supremă în scopul, potrivit lui, abolirii celui de-al 2-lea Amendament al Constituţiei care vizează dreptul la posesia de arme. O incitare la violenţă, potrivit mai multor editorialişti, Hillary Clinton estimând că Trump a “depăşit limitele”, anunţă Agerpres.
Niciun cap încoronat nu va participa la funeraliile reginei Ana, din 13 august. Până acum și-au anunțat prezența membri ai familiilor imperiale ale Rusiei, Austriei și Germaniei, ai familiilor regale ale Olandei, Belgiei, de Luxemburg, de Baden, de Württemberg și de Bourbon-Parma, precum și ai familiilor princiare de Ligne, de Hohenberg și de Schaumburg-Lippe.
Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Vor lua parte la funeralii:
Alteţa Sa Regală Principele Lorenz al Belgiei
Alteţa Sa Imperială şi Regală Principesa Maria Astrid de Luxemburg, Arhiducesă a Austriei
Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducele Cristian al Austriei
Alteţa Sa Regală Maximilian, Mare Duce de Baden
Alteţa Sa Imperială şi Regală Principele Georg Friedrich al Prusiei
Alteţa Sa Imperială Marea Ducesă Maria a Rusiei
Alteţa Sa Regală Principele Carlos de Bourbon, Duce de Parma, care va reprezenta și Familia Regală a Olandei
Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducele Martin al Austriei
Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducele Dominic al Austriei
Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei şi soţul său, Baronul Hans von Holzhausen
Alteţa Sa Regală Principele Eberhard de Württemberg
Alteţa Sa Serenisimă Principesa Anne de Ligne
Alteţa Sa Serenisimă Anita de Hohenberg
Contele Andreas de Bardeau
Alteţa Sa Serenisimă Principesa Eleonore de Schaumburg-Lippe
Alteţa Sa Serenisimă Tatiana Radziwill, doamna Fruchaud
Sâmbătă, la ora 11:30, sicriul va fi aşezat în maşina mortuară. De la ora 11:35 la ora 12:00, cortegiul funerar va merge, cu viteză redusă, pe traseul Piaţa Palatului Regal – Bulevardul Magheru – Piaţa Romană – Piaţa Victoriei – Bulevardul Aviatorilor – Piaţa Charles de Gaulle – Arcul de Triumf.
La ora 15:00, sâmbătă, 13 august 2016, va avea loc slujba de înmormântare a Reginei Ana în Pronaosul Noii Catedrale de la Curtea de Argeş.
Principesa
Margareta a primit din partea reprezentanţilor Platformei Unioniste Acţiunea
2012 din Anglia un tort de forma României Mari şi a fost invitată să
sărbătoarească Ziua Unirii Basarabiei cu România, din 27 martie 2017, la
Chişinău. De asemenea, reprezentanţii Platformei Unioniste Acţiunea 2012 i-au
adresat Principesei Margareta o întrebare delicată.
Întrebată
de modalităţile prin care Casa Regală a României va susţine o eventuală nouă
Unire între România şi Basarabia, Principesa Moştenitoare Margareta a răspuns:
„O, Doamne! Muncim la asta în fiecare zi”.
De asemenea, Principesa Margareta şi Principele Radu au
anunţat că vor efectua o nouă vizită în Republica Moldova în luna decembrie. „Acolo
suntem foarte bine primiţi, aşa că vom continua să facem legături, avem misiuni
economice cu oameni de afaceri din Republica Moldova.
Ne simţim plini de speranţă, ei sunt bucuroşi să ne
primească”, a precizat Principesa Margareta, conforminfoprut.ro.
România a pierdut 110.000 de locuitori în perioada 1 ianuarie 2015-1 ianuarie 2016, în principal din cauza sporului natural negativ şi mai puţin a emigraţiei, după cum reiese din ultimele date Eurostat.
România avea 19,87 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2015, iar la 1 ianuarie 2016, numărul a scăzut la 19,76 milioane. Aşadar, în doar un an, populaţia României a scăzut cu 110.700 de persoane. Potrivit Eurostat, în această perioadă, numărul deceselor a fost cu 75.700 mai mare decât numărul naşterilor (260.700 faţă de 185.000), iar migraţia netă a fost negativă şi s-a ridicat la 35.000 de oameni- diferenţa dintre numărul celor care ai părăsit România şi numărul celor care au venit aici.
Cu cei 110.000 de locuitori lipsă, România se află pe al doilea loc în clasamentul statelor depopulate, în anul 2015, la nivelul Uniunii Europene, după Italia, care a înregistrat o scădere a populaţiei de 130.000 de locuitori, în aceeaşi perioadă.
Pe lângă asta, România mai stă pe podium şi în alt top: cel al ţărilor europene cu cel mai mare număr de emigranţi. Cu cei 35.000 de oameni care au părăsit ţara anul trecut, suntem pe locul doi în rândul statelor din Uniunea Europeană, după Grecia, care a consemnat o migraţie negativă de 35.500 de persoane. În total însă, Grecia stă mai bine: a pierdut în total doar 64.500 de oameni în ultimul an, pentru că raportul naşteri/decese, chiar dacă este negativ, este mai bun decât în cazul României. Cum stă Europa
Situaţia demografică a Europei s-a complicat în ultimul an, după cum arată aceleaşi date Eurostat. Agregat, la nivelul celor 28 de state membre, populaţia a crescut cu 1,76 milioane de oameni, astfel că Uniunea Europeană a ajuns acum la 510 milioane de locuitori. Discuţia poate apărea însă când se disecă această cifră: plusul este din migraţie, nu din creşterea populaţiei native. Astfel, la nivelul întregii Uniuni Europene, numărul de decese a fost mai mare decât numărul naşterilor, cu 135.000, în 2015. Este pentru prima dată, din 1961 încoace, când sporul natural al populaţiei Europei a fost negativ, după cum arată Eurostat.
Populaţia totală a blocului continental a crescut pe seama imigranţilor: 1,897 milioane, migraţie pozitivă netă în anul 2015. De reţinut că, din cei aproape 1,9 milioane de imigranţi, cât a primit Europa în ultimul an, 1,15 milioane au ajuns în Germania, prima putere economică a Europei.
Majoritatea locuinţelor din fondul locativ al României au fost construite în perioada 1947-1970, arată datele prezentate în Stategia Naţională a Locuirii, un proeict de act normativ lansat în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării.
Peste 8,88 milioane de locuinţe erau în România la sfârşitul anului 2015, din care 35% au nevoie de reparaţii urgente, arată datele prezentate de Ministerul Dezvoltării în Strategia Naţională a Locuirii. Cele mai multe dintre acestea au fost construite în perioada socialistă, de unde şi imaginea că multe oraşe par neîngrijite.
"Este vorba de peste 10.000 de blocuri construite înainte de 1980 cu nevoi de reparații legate de structură, acoperiș și încălzire", se arată în documentul citat. O altă concluzie la care au ajuns guvernanţii este că "90% din clădirile rezidențiale sunt vechi și au nevoie de modernizări sau reabilitări".
Aproape 35% locuinţele din ţara noastră se află în clădiri multifamiliale (blocuri de apartamente), în timp ce 63% din fondul locativ sunt locuințe individuale. Doar 2% din totalul de locuinţe constuite în România sunt locuințe de alt tip.
În plus, peste 26.000 de apartamente din mai multe judeţe ale ţării sunt incadrate în clasele de risc seismic I şi II. Doar în Bucureşti au fost identificate un număr de 2.563 de clădiri care au nevoie de consolidări structurale, fiind vulnerabile în caz de cutremur. Cele mai multe locuinţe vulnerabile la un seism sunt cele construite înainte de 1960.
Alte judeţe în care se află clădiri cu apartamente nesigure în caz de cutremur sunt: Bacău, Braşov, Constanţa, Covasna, Iaşi şi Teleorman.
Pentru a combate riscul prăbuşirii locuinţelor nesigure în caz de cutremur, autorităţile doresc ca prin noua lege a locuinţei să poate evacua persoanele din spaţiile nesigure şi să le asigure cazare temporară sau vouchere pentru plata chiriei.
