Puterea dă rateuri în serie la Senat. Codul muncii, în varianta USL, trecut prin adoptare tacită

Opoziția face legea în camera superioară a Parlamentului. În ședința de plen de astăzi a fost respins proiectul Guvernului care impunea criterii mai stricte pentru alegerea judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), dar și trei cereri de reexaminare. În plus, legea asistenței sociale a fost amânată, iar Codul Muncii, proiect în varianta USL, a fost adoptat tacit, prin depășirea termenului de dezbatere și votare. Singura șansă pentru blocarea Opoziției o constituie Camera Deputaților, for decizional pe cele mai multe dintre aceste proiecte de lege.

Senatul a respins, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege iniţiat de Guvern care introducea noi criterii, mai stricte, în alegerea judecătorilor care doresc să activeze la ÎCCJ.

Mai întâi, senatorii au respins raportul de adoptare întocmit de comisia juridică , cu 50 de voturi pentru, 26  împotrivă şi două abţineri, iar apoi  şi proiectul de lege, în forma înaintată de Guvern, cu 48 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Prin noul proiect, care aduce modificări legii care reglementează statutul judecătorilor şi al procurorilor, precum şi legii privind organizarea judiciară, ar fi fost impuse criterii mai stricte în alegerea judecătorilor care acced la ÎCCJ.

Vechimea rămâne tot de 12 ani
Principiile de promovare la ÎCCJ fuseseră convenite de CSM, de Ministerul Justiţiei şi de Înalta Curte, astfel încât un magistrat care vrea să promoveze în acest ultim for trebuie să aibă cel puţin 15 ani vechime totală în magistratură şi cel puţin cinci ani vechime la o Curte de Apel.

În urma votului dat astăzi de senatori, vechimea minimă pentru cei care doresc să promoveze la ÎCCJ rămâne de 12 ani.

Fără examen scrisDe asemenea, judecătorul candidat ar fi trebuit să obţină la evaluarea precedentă numirii sale calificativul "foarte bine". Aceste evaluări s-ar fi realizat din trei în trei ani. Totodată, ar fi fost necesar ca judecătorul să nu fi fost sancţionat în decursul carierei sale până la acel moment.

Una dintre noutăţile aduse de proiectul de modificare a legislaţiei din domeniu ar fi fost şi aceea că judecătorii care vor să intre în Curtea supremă ar fi fost nevoiţi să treacă printr-un concurs constând într-un examen scris, organizat de CSM cu o comisie formată din profesori universitari, magistraţi de la ÎCCJ şi, de asemenea, un examinator care să aibă cel puţin gradul de magistrat de Curte de Apel, desemnat de Institutul Naţional al Magistraturii.

A doua lovitură: legea asistenței sociale, amânată pentru noiembrieProiectul menționat mai sus nu a fost singurul la care reprezentanții puterii din Senat nu au reușit să se mobilizeze. Tot astăzi, opoziția, fiind prezentă în număr mai mare, a reușit să amâne legea asistenței sociale, care este una din prioritățile legislative ale Guvernului. Pentru această lege Executivul convenise cu FMI termenul de 30 septembrie pentru adoptare, iar ea nu a trecut nici măcar de prima Cameră. Propunerea de amânare a fost făcută de liberalul Puiu Haşotti, care a promis însă că proiectul de lege va fi dezbătut în data de 1 noiembrie, cu o zi înainte de împlinirea termenului de adoptare tacită, și s-a jurat că senatorii Opoziţiei vor asigura cvorumul necesar lucrărilor în respectiva zi.


Și trei reexaminăriȘi nu au fost singurele victorii ale opoziției de astăzi. PSD și PNL au reușit să mute proiectul legii asistenței sociale pe ultima poziție a ordinii de zi, amenințând că nu va fi discutat decât în noiembrie, au respins legea privind ÎCCJ dar și trei cereri de reexaminare ale președintelui Traian Băsescu.

În plus, o adoptare tacită: Codul Muncii, în oferta USL

Tot astăzi, președintele de ședință a anunțat că propunerea USL de modificare a Codului Muncii a fost adoptată tacit, termenul de dezbatere și vot fiind expirat. În acest caz puterea mai are însă o șansă, proiectul urmând să intre în dezbaterea Camerei Deputaților.

Iniţiativa a fost depusă de opoziţie după ce Guvernul şi-a asumat răspunderea, în primăvară, pe propria variantă de modificare a Codului Muncii.

Proiectul stabilește obligativitatea negocierilor colective pentru unităţile cu mai mult de 21 de angajaţ, perioada maximă de probă  de 90 de zile pentru funcţiile de execuţie şi 120 pentru funcţiile de conducere, iar un contract de muncă pe perioadă determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni.

sursa:evz.ro