Somnul insuficient: Doctorii recomandă un somn de opt ore pe noapte, dar la o simplă privire aruncată împrejur, constatăm că pentru cei mai mulţi acest lucru nu se întâmplă. Pungile de sub ochi şi cănile de cafea de pe birouri arată că în jur de 23% dintre oameni suferă chiar de insomnii, arată un studiu la care au participat 7.000 de oameni. Ce provoacă insomnia? Una dintre principalelel cauze ale insomniei este stresul de la locul de muncă, conform reprezentanţilor Mayo Clinic. Cei privaţi de somn adesea nu consideră oboseala ca un motiv suficient de bun pentru a lipsi de la muncă, totuşi costurile pentru lipsa de productivitate de la birou sunt mari.Lipsa mişcării: Principalul motiv pentru care obezitatea devine tot mai des întâlnită este natura sedentară a slujbelor. Comunitatea medicală este în deplin consens asupra faptului că 40 de ore pe săptămână petrecute la birou sunt principalul vinovat pentru creşterea greutăţii. Un studiu din 2010 publicat în The Journal of Occupational and Environmental Medicine (Jurnal de Medicină Ocupaţională) arată că obezii au o productivitate mai mică la locul de muncă.
Calitatea aerului din birou În 1984, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a făcut public un raport referitor la felul în care erorile de construcţie (pentru sistemele de încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat) afectează calitatea aerului din birouri. Acest lucru provoacă multe suferinţe, cele mai întâlnite fiind durerile de cap, greaţă şi oboseală.
Naveta: Conform Gallup, durata medie a drumului de acasă până la serviciu este de 23 de minute, dar angajaţii care petrec mai mult timp pe acest traseu au o stare fizică şi emoţională rea. În mod predictibil, aceste probleme se agravează direct proporţional cu creşterea duratei de navetă. Studiul arată că cei care petrec mai mult timp pe drum suferă mai des decât media de dureri de gât, coloană, colesterol şi obezitate.
Grosolănia colegilor: Indiferent unde lucraţi, aproape întotdeauna există o persoană care să vă calce pe nervi. Cei mai mulţi au puterea să treacă peste acest lucru dar sunt angajaţi care nu se abţin deloc, ceea ce duce la un mediu de lucru ostil. Confruntările publice sunt ciudate şi stresante pentru cei implicaţi dar şi pentru cei care sunt martori. În plus, aceste situaţii au impact asupra productivităţii, dăunează moralului şi provoacă creşteri ale stresului la locul de muncă.
Durerile cronice: Ceea ce în trecut era apanajul muncitorilor îi afectează acum şi pe cei care lucrează de la birou din cele mai variate domenii. Ore peste ore petrecute la un birou pot duce la dureri cronice de spate, la fel cum şi folosirea îndelungată a calculatorului are riscurile sale. Angajatorii care nu investesc în echipamente ergonomice de birou – cum ar fi scaune cu suport lombar adecvat – riscă să se trezească cu un personal dependent de ibuprofen şi alte substanţe similare. Conform Biroului de Statistică din SUA, bolile legate de stres provoacă o rată de absenteism de circa 23 de zile pe an, cu 11 zile mai mult decât rănile provocate de explozii şi incendii.
Lipsa sentimentului de siguranţă în privinţa locului de muncă: Dată fiind perioada prelungită de recesiune adesea se spune că norocoşi sunt cei care nu au fost concediaţi. Ei sunt cei care au suferit tăierilor ”în carne vie”, prin urmare se presupune că ei merg la muncă cu un sentiment de uşurare. De fapt nu e aşa. Mulţi dintre cei care au scăpat de un prim rând de concedieri trăiesc cu impresia permanentă că alte măsuri similare pândesc după colţ şi nu au cum să mai scape şi de această dată. Un studiu realizat în 2008 de Centru de Politici la Locul de Muncă, din SUA, arăta că acei angajaţi care nu au fost disponibilizaţi sunt mult mai puţin productivi din pricină că sunt traumatizaţi şi nu mai au încredere în angajator.
Munca în schimburi: Acest ritm de muncă a fost depistat ca fiind principala cauză a unor schimbări metabolice, crescând riscurile legate de îmbolnăvirea de diabet, boli de inimă şi obezitate. Orele neregulate din program aduc după sine schimbări fizice, mentale şi de comportament, care urmează un ciclu în cele 24 de ore, conform Institutului Naţional de Ştiinţe Medicale, din SUA. Afectarea acestui ritm poate produce oboseală şi insomnie. De parcă asta n-ar fi de ajuns, Agenţia de Cercetare a Cancerului a declarat, în 2007, că munca în schimburi agravează riscurile de îmbolnăvire de cancer.
Program prelungit: Un studiu realizat în 2009 arată că workaholic-ii sunt mai nefericiţi şi istoviţi decât restul colegilor. Mai mult, ei pot avea un efect viral şi să-şi infecteze cu această atitudine şi colegii. Studiul arăta că angajaţii care petrec la locul de muncă mai mult de 48 de ore fac asta în mod compulsiv, nu pentru că au o muţime de lucru. În asemenea cazuri, aceşti angajaţi aveau un nivel ridicat de prezenteism.
Şeful toxic: La multe locuri de muncă, sunt manageri al căror efect asupra celorlalţi poate fi cel mai bine descris drept ”toxic”. Această persoană poate fi atât de neplăcută încât simpla sa apropiere poate produce stres oamenilor din birou, prin urmare şi productivitatea la locul de muncă scade. De regulă, un coleg care are acelaşi stil poate fi ignorat, dar cu un şef e mai greu. Şeful toxic scade moralul şi face din slujbă un loc de opresiune.
sursa:businessmagazin.ro
