Cât au cheltuit românii la fast food anul trecut

omânii au lăsat circa 140 de milioane de euro anul trecut în restaurantele de tip fast-food de pe piaţa locală, respectiv McDonald's, Kfc şi Burger King, cu peste 3 mil. euro mai mult decât în 2009. Astfel, cele trei lanţuri au avut în total circa 180.000 de clienţi pe zi, fiecare dintre aceştia consumând de 2-3 euro, potrivit calculelor ZF, pe baza datelor publicate la Ministerul de Finanţe.


În condiţiile în care consumul a continuat să scadă în 2010 cu peste 5%, trend ce a început încă din anul anterior, românii s-au orientat către restaurantele consi­derate mai ieftine.

"În perioadele dificile din punctul de vedere economic oamenii merg acolo unde cred că pot mânca mai ieftin, şi restaurantele de tip fast food sunt cea mai bună soluţie în opi­nia lor. Există această percepţie, chiar dacă nu este în­totdeauna adevărată, că preţul unei mese la un local fast food este mai mic decât la un restau­rant clasic", spune Doru Lionă­ches­cu, pre­şedintele casei de investiţii Capital Partners. 

Bonul mediu la unul dintre restaurantele celor trei lanţuri de tip fast-food variază între doi şi trei euro, potrivit calculelor ZF, care au la bază preţurile din restaurante şi informaţiile furnizate de companie. Astfel, în cazul McDonald's cel mai mare jucător de pe această piaţă, cu afaceri de aproape 100 milioane de euro, şi cel mai extins cu 63 de locaţii, are zilnic 140.000 de clienţi, care lasă la case circa 2 euro (8,5 lei).

Citeşte mai multe despre cât au cheltuit românii la fast food în 2010 pe www.zf.ro.

sursa:mediafax.ro

Care sunt cele mai vândute telefoane din lume

De-a lungul timpului telefoanele au evoluat de la un simplu mijloc de comunicare până la un mini-calculator. Acum, ai internet şi e-mail pe mobil, iar SMS-urile au devenit tot mai puţin utilizate.

10. BlackBerry Pearl

Pe locul 10 în topul celor mai vândute telefoane din lume se află BlackBerry Pearl, unul dintre mobilele lansate de producătorul canadian Research în Motion (RIM). Astfel, au fost comercializate mai mult de 10 milioane de unităţi din 2006 şi până acum, potrivit top-10-list.org.

9. Nokia 5800 XpressMusic

Primul smartphone cu ecran tactil a fost lansat de producătorul finlandez Nokia în 2008 şi a fost vândut în 13 milioane de exemplare.

8. LG Chocolate

Mobilul cu ecran slide şi MP3 player a fost lansat în urmă cu cinci ani şi este disponibil în mai multe culori: verde, roz, alb şi roşu. Telefonul a fost comercializat în 15 milioane de unităţi până acum.

7. iphone 3G

iphone este prezent în top cu două modele. Telefonul iphone 3G s-a vândut în 15 milioane de exemplare din 2008 şi până acum.

Citeşte mai multe despre cele mai vândute telefoane din lume pe www.incont.ro.

sursa:mediafax.ro

Îţi cauţi job? Sunt 27.700 de locuri de muncă vacante

Numărul locurilor de muncă vacante din trimestrul al doilea a fost de 27.700, în creştere cu 400 de posturi faţă de trimestrul precedent şi cu 3.400 comparativ cu aprilie-iunie 2010, cele mai multe provenind din industria prelucrătoare, iar cele mai puţine din industria extractivă, potrivit INS.
Aproape o treime (9.000 posturi) din numărul total al locurilor de muncă vacante s-a concentrat în industria prelucrătoare, puţin peste 11% în sănătate şi asistenţă socială (3.100 posturi) şi aproape 11% în administraţia publică (3.000 posturi). Împreună cu activitatea de învăţământ (400 locuri), sectorul bugetar însumează aproximativ o pătrime (23,8%) din numărul total al locurilor de muncă vacante, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forţă de muncă în activităţile din industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, 20 de posturi şi respectiv 80 posturi.

Faţă de primul trimestru, cele mai relevante creşteri ale numărului locurilor de muncă vacante s-au produs în activităţile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (+700 locuri vacante) şi în cele de informaţii şi comunicaţii (+300 locuri vacante). Totodată, cea mai importantă scădere a numărului de locuri de muncă vacante s-a înregistrat în activităţile de servicii administrative şi servicii suport (-400 locuri vacante).

Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010, în aprilie-iunie 2011, creşteri importante ale numărului locurilor de muncă vacante au fost în industria prelucrătoare (+1.700 locuri vacante) şi în activităţile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (+1.100 posturi). La polul opus s-au regăsit construcţiile, numărul locurilor libere fiind cu 800 mai mic.

"În trimestrul doi din 2011, rata locurilor de muncă vacante a fost de 0,68%, în scădere cu doar 0,01 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2010, rata locurilor de muncă vacante a crescut cu 0,09 puncte procentuale", potrivit INS.

Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţile de administraţie publică (1,14%), informaţii şi comunicaţii (1,12%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (1,07%). La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile din industria extractivă (0,03%), respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,11%).

Cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei locurilor de muncă vacante s-a constatat pentru ocupaţiile de muncitori necalificaţi - grupa majoră 9 (0,90%), respectiv de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente - grupa majoră 8 (0,86%).

În privinţa numărului locurilor de muncă vacante, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată s-a regăsit pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (6.100 locuri vacante), respectiv de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente - grupa majoră 8 (4.700 locuri vacante). Cea mai redusă disponibilitate a locurilor de muncă vacante a fost pentru lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (0,31% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 10 posturi).

sursa:mediafax.ro

GQ:Boss Tweeds

http://www.gq.com/style/wear-it-now/201109/james-marsden-tweed-suits#slide=1

sursa:gq.com

Tricoul polo cu mânecă lungă

Tricoul polo, a fost conceput de tenismenul Rene Lacoste în anul 1926, dar până în zilele noastre, el suferit diferite modificări. Varianta despre care vreau să notez, este cea cu mânecă lungă care este foarte asemănătoare cu cel rugby. Tricoul polo cu mânecă lungă este un element perfect care poate fi purtat atât vara precum şi-n restul sezoanelor. Versatilitatea acestuia se datorează faptului că poate fi folosit ca şi-un articol delayering şi-n funcţie de sezon, se găseşte din diferite materiale precum bumbac sau lână.

Pentru a nu exista vreo confuzie, aş vrea să încep cu diferenţa dintre cele două.

Tricoul rugby: – este considerat mai sport decât cel polo.

- din punct de vedere calitativ este mai rezistent decât cel polo.

- are doar gulere contrastante.

-  se găseşte doar în dungi orizontale.

Un model de polo cu mânecă lungă care mi-a plăcut foarte mult, este cel de la Charles Tyrwittcare are manşete de cămaşă şi are imprimeul asemător cu cel de la guler.

1

Alte variante de polo cu mânecă lungă vin şi cu un buzunar la piept.

Având în vedere că se găseşte în diferite nuanţe şi în dungi, acesta este potrivit aproape la fiecare ţinută. Îl poţi purta peste o cămaşă şi cravată, merge purtat cu un trench sau o jacheta din piele. Mai poţi încerca purtarea lui cu o cravată.

De fapt, fiecare îl poate purta în felul în care-l doreşte.

sursa:stilmasculin.ro

Ce spune un inginer care a lucrat cu Jobs. Lecţii de management de la „Michelangelo al erei digitale”

Strălucirea Apple ar eclipsa orice start-up din domeniul IT, susţin angajaţii corporaţiei americane. Şi asta deoarece Apple însăşi a început ca un start-up care a devenit, treptat, un business uriaş, admirat de o lume întreagă. Secretul care a transformat o firmă no name într-un brand constă în concentrarea inginerilor şi minimalizarea birocraţiei interne. Nu în ultimul rând, respectul faţă de angajaţi joacă un rol important susţine un fost angajat al Apple, într-un interviu acordat Business Insider.
Sachin Agarwal şi-a petrecut şase ani lucrând pentru cea mai admirată companie din lume. Astăzi, activează pentru Posterous, însă declară că experienţa pe care a trăit-o alături de Steve Jobs i-a influenţat întreaga carieră. Inginerul povesteşte că Jobs era un lider epic.

Citeşte mai multe despre cum conducea Steve Jobs compania pe www.incont.ro

sursa:mediafax.ro

Wall Street, într-o nouă săptămână de turbulenţe. Cum poate fi Bursa afectată de uraganul Irene şi raportul privind şomajul

Bursa de la New York se îndreaptă către o nouă săptămână de turbulenţe, care va începe cu impactul uraganului Irene şi se va termina cu un raport privind şomajul, aşteptat vineri.
Traderii care au jonglat până acum cu criza datoriilor de stat din Europa şi cu date economice slabe se uitau în weekend acum la imaginile din satelit care urmăresc evoluţia uraganului Irene, în zona New York-ului.

Furtuna neobişnuit de puternică a măturat la sfârşitul săptămânii trecute coasta de Est a SUA, iar pagubele materiale sunt estimate la câteva miliarde de dolari.

Pieţele americane se pregătesc de căderi de curent şi inundaţii, care ar putea afecta şi şedinţa bursieră de luni de pe Wall Street.

Pentru moment, NYSE şi Nasdaq anticipează că vor deschide în condiţii normale sesiunea de luni, însă nu au luat o decizie finală.

Un trader din New York comenta vienri că uraganul a distrus orice şansă de creştere pe Wall Street, ţinândcont de volumul ridicat de poziţii scurte acumulate în ultima perioadă.

"Dacă acest uragan va fi un dezastru, cred că vom scădea luni cu 30-40 de puncte", a arătat el.

Companiile de asigurare de proprietate Allstate şi Travelers au atins vineri pe Wall Street minime ale ultimilor doi ani, din cauza temerilor privind pagubele care ar putea fi cauzate de Irene.

"Vrem să deschidem, dar mama natură ar putea avea alte planuri", a declarat vicepreşedintele executiv al NYSE Lou Pastina.

După uragan, investitorii îşi vor îndrepta atenţia pe comentariile Federal Reserve privind perspectivele economice şi pe raportul de vineri privind numărul de locuri de muncă din economai americană.

Preşedintele Fed, Ben Bernanke, a declarat recent că cea mai mare parte din responsabilitatea pentru asigurarea creşterii economice pe termen lung cade în sarcina Casei Albe şi Congresului.

Preşedintele SUA, Barack Obama, ar trebui să anunţe în următoarele săptămâni planuri de creare de locuri de muncă, iar investitorii trebuie să se pregătească pentru acest eveniment şi în funcţie de raportul de vineri.

sursa:mediafax.ro

Noua prognoza a FMI nu anunta recesiune globala, dar riscurile au crescut

Noua prognoza economica mondiala a FMI, care va fi prezentata in septembrie, nu va anunta o noua recesiune globala, insa riscurile au crescut, a declarat la CNBC John Lipsky, prim director general adjunct al Fondului Monetar, transmite Reuters.

Pot spune cu siguranta ca scenariul nostru de baza nu este o recesiune. Nu exista insa nicio indoiala ca riscurile au crescut, tinand cont de performantaslaba a multor date economice in ultimele cateva luni", a aratat oficialul, la conferinta anuala a Federal Reserve de la Jackson Hole, Wyoming, informeazaMediafax.

Lipsky a adaugat ca riscurile tot mai mari care ameninta economia globala reflecta lipsa de incredere in capacitatea guvernelor de a-si tine datoriile sub control.

El a recomandat atat Statelor Unite, cat si Europei sa dezvolte programe fiscale credibile pe termen mediu, pentru a consolida increderea pietelor in capacitatea guvernelor de a-si reduce gradul de indatorare.

"Este clar ca pe termen mediu e nevoie de planul fiscale credibile, care sa dea investitorilor si altora incredere ca deficitul va fi controlat si politica fiscala va fi adecvata pe teren mediu. Cu cat planificarea pe termen mediu va fi mai credibila, cu atat vom avea mai multa flexibilitate in cazul efectelor temporare, precum potentialul impact al uraganului Irene", a spus Lipsky.

Oficialul a adaugat ca masurile fiscale eficiente ar putea include, in SUA, o combinatie de reforme ale sistemului de taxe si planuri pe partea de cheltuieli.

Casa Alba a anuntat ca presedintele Barack Obama si directorul general al FMI, Christine Lagarge, au convenit vineri, intr-o discutie prin telefon, ca economia globala are nevoie de noi masuri de stimulare a cresterii economice pe termen scurt.

Prognoza economica a FMI, actualizata ultima data in luna iunie, indica o crestere economica globala de 4,3% in acest an si 4,5% in 2012. In 2010, economia mondiala a crescut cu 5,1%, dupa o scadere de 0,5% in anul anterior.

sursa:wall-street.ro

(P) Cresterea competitivitatii in domeniul HORECA prin instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca

Majoritatea firmelor din sectorul Horeca (Hoteluri, Restaurante si Catering), fara expertiza necesara optimizarii performantelor SSM (Sanatate si Securitate in Munca), inregistreaza un numar ridicat de accidente ce determina cheltuieli suplimentare prin: absenteism (zile munca), costuri juridice, amenzi, despagubiri, marirea primelor de asigurari. Efectele negative ale accidentelor asupra performantelor intreprinderii se reflecta direct in cresterea cheltuielilor, pierderea clientilor si scaderea calitatii lucrarilor si serviciilor. Mai departe, acestea influenteaza negativ imaginea firmei ceea ce la randul sau inseamna scaderea atractivitatii fata de clientii potentiali, pozitia pe piata muncii, atractivitatea scazuta pentru potentialii angajati. 

Scaderea performantelor intreprinderii se reflecta direct in cresterea costurilor si determina scaderea competitivitatii pe piata.

Conform Strategiei comunitare privind securitatea si sanatatea in munca pentru perioada 2007-2012, obiectivul principal la nivelul UE este reducerea cu 25% a accidentelor de munca, pana in anul 2012. In document se specifica rolul important al securitatii si sanatatii in munca pentru consolidarea competitivitatii si a productivitatii intreprinderilor. Aplicarea corecta a reglementarilor determina reducerea numarului de accidente si a costurilor cauzate de accidente, incidente si boli profesionale, contribuind in acelasi timp la motivarea lucratorilor. Pentru a realiza acest obiectiv important sunt necesare actiuni sustinute la nivel european, national, regional si local.

Sectorul HORECA este unul dintre sectoarele cu cea mai rapida dezvoltare. Principalele riscuri sunt alunecarile, caderile, manipularea de greutati, taierile, pozitiile statice si in picioare prelungite, contactul cu clientii, programe de munca atipice, in special seara si in weekend, ce perturba echilibrul dintre viata profesionala si privata, nivel ridicat de stres, munca monotona, hartuirea si chiar violenta din partea clientilor, a colegilor si a angajatorilor, expunerea la substante periculoase.

Pentru a veni in intampinarea necesitatilor de informare in problematica sanatatii si securitatii in munca si competitivitatea firmelor din sectorul Horeca, INCDPM “Alexandru Darabont” deruleaza in calitate de beneficiar proiectul „Sanatatea si securitatea in munca, o premisa pentru competitivitate” cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, “Investeste in oameni!”, proiect strategic cu abordare bi-sectoriala, in domeniul securitatii si sanatatii in munca avand ca partener national Camera de Comert si Industrie a Romaniei.

Proiectul a debutat printr-un studiu: Analiza situatiei de plecare, ce a oferit informatii asupra problematicii SSM din sectorul Horeca. Aceste informatii au constituit fundamentul elaborarii continutului materialelor informative special concepute pentru acest sector: Ghid de sanatate si securitate in muna, Brosura pentru aplicarea legislatiei in domeniul SSM, Fise informative. Aceste materiale vor fi diseminate si distribuite in mod direct catre companiile din sector, incepand cu luna iulie 2011, prin intermediul partenerului nostru Camera de Comert si Industrie a Romaniei.

Incepand cu luna septembrie se vor organiza lunar seminarii de informare pentru managerii si antreprenorii din sectorul Horeca in Constanta, Sinaia, Bucuresti, Craiova, Brasov, Iasi, Timisoara, Cluj. In cadrul seminariilor vor fi dezbatute tematici ca: Legislatia din domeniu securitatii si sanatatii in munca si aplicarea ei in companii, Modele de organizare flexibila si competitivitate pentru companiile din sectoarele HORECA, Corelarea intre reglementarile legislative si competitivitatea companiilor, Analize comparative a costurilor cauzate de accidente si metode de reducere, Bune practici in domeniu (studii ce caz), Fonduri europene pentru SSM. Lectorii invitati sa participae la seminarii sunt experti in domeniul ssm atat din INCDPM cat si lectori straini cu experienta practica in companii.

Printr-o informare corecta, participantii la seminarii, managerii si antreprenorii din sectorul Horeca pot adopta pentru modelul de organizare optim cu respectarea reglementarilor SSM si care determina cresterea competitivitatii firmei pe piata.

Note catre editori:

INCDPM “Alexandru Darabont” in calitate de solicitant a contractat si coordoneaza proiectul „Sanatatea si securitatea in munca, o premisa pentru competitivitate” cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, “Investeste in oameni!”, proiect strategic cu abordare bi-sectoriala, regionala si nationala in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Unul din obiectivele proiectului este cresterea nivelul de constientizare a actorilor interesati de pe piata muncii, cu privire la riscurile profesionale si de cunoastere a masurilor prevenire a acestora, prin punerea la dispozitia managerilor, responsabililor in domeniul securitatii si sanatatii in munca (SSM), coordonatorilor de SSM, reprezentantilor patronatelor si sindicatelor din sectoarele Hoteluri, Restaurante si Catering (HORECA) si Constructii a unui set de instrumente utile, sub forma de materiale informative tiparite, elaborate de expertii INCDPM “Alexandru Darabont” Bucuresti, care sa faciliteze implementarea legislatiei in domeniu la nivelul locurilor de munca.

Prin implementarea acestui proiect se promoveaza o mai buna vizibilitate a problematicii securitatii si sanatatii in munca in mediul de afaceri din Romania, a organizarii flexibile ca premisa a cresterii competitivitatii si adaptabilitatii companiilor romanesti la cerintele pietei.

Proiectul ofera antreprenorilor si managerilor oportunitatea de a obtine competente pentru a analiza activitatea companiei din punct de vedere al costurilor si pierderilor datorate acidentelor de munca si de a adopta o organizare flexibila care sa permita cresterea competitivitatii pe piata si adaptablitatii la mediul de afaceri.

sursa:wall-street.ro

Top On The Move: Ce manageri si-au schimbat jobul

Steve Jobs a demisionat din pozitia de director general al Apple

Intr-o miscare surprinzatoare, Apple a anuntat miercuri demisia CEO-ului si co-fondatorului companiei, carismaticul Steve Jobs, absent inca de la inceputul anului din companie pe fondul problemelor de sanatate. Jobs a fost inlocuit de Tim Cook.
Tim Cook s-a nascut in noiembrie 1960 in Alabama si a studiat inginerie industriala facand masterul Universitatea Auburn in 1982. In 1988 si-a completat studiile cu un MBA la Universitatea Duke Fuqua School of Business.

El s-a alaturat Apple in 1998, parasind Compaq unde a fost Vice President of Corporate Materials. Per total, noul CEO al companiei a lucrat in domeniul tehnologic 29 de ani, dintre care 13 la Apple si 12 la rivalul IBM. Pe langa Apple, Cook este si membru al board-ului Nike.

In viziunea lui Steve Jobs, fiecare persoana trebuie sa detina un computer. Datorita conceptiei sale si a strategiei aplicate, Apple a devenit, in timp, o imagine a ideii de business in Statele Unite ale Americii.

Citeste aici Cum a facut Steve Jobs din Apple cea mai de succes companie din IT

AMD isi ia CEO si presedinte din fruntea Lenovo

Producatorul de cip-uri Advanced Micro Devices (AMD) l-a numit pe Rory P. Read in functia de presedinte si CEO, acesta urmand sa intre si consiliul de directori. El a detinut anterior pozitii la Lenovo si IBM.

AMD va incerca sa gaseasca oportuniati de crestere “in ecosistemul PC-urilor si mai departe”, conform lui Read.

Read vine la AMD dupa ce timp de cinci ani a lucrat in cadrul Lenovo Group, cel mai recent ocupand functiile de presedinte si director de operatiuni. El a ajutat compania asiatica sa intre in mai multe tari si sa isi mareasca cota de piata. 

Bursa de Valori Bucuresti are un nou CFO

Bursa de Valori Bucuresti a anuntat ca din 15 septembrie postul de director al directiei economice (CFO) va fi ocupat de Virgil Adrian Stroia(37 de ani). 

Stroia are o experienta in domeniul financiar si de management de 11 ani, dobandita in cadrul reprezentantelor locale ale unor companii precum PricewaterhouseCoopers, Delhaize Group sau Mazars.

Din 2009 a ocupat pozitia de director financiar in cadrul Happy Tour Group Romania, subsidiara a GED Eastern Fund II Spain. 

Trilulilu numeste director de dezvoltare un fost manager BitDefender

Iulia Serbulea , fost manager la BitDefender, a fost numita in pozitia de business development manager la platforma video autohtona Trilulilu.ro. Ea va conduce departamentul de vanzari din Bucuresti, format in prezent din patru persoane.

Oiectivele principale ale Iuliei Serbulea sunt cresterea vanzarilor si dezvoltarea directiilor de business ale companiei.

Serbulea a ocupat in trecut functia de global online campaigns manager la BitDefender, digital strategy manager la HyperActive, Lowe & Partners sau client service manager la HyperActive, Lowe & Partners. Printre clientii de care Iulia Serbulea s-a ocupat se numara Renault Nissan, ING Bank, Farmaciile Dona, Ferrero Romania, Avon Cosmetics si Johnson&Johnson.

“Este un pas important pentru noi, iar experienta Iuliei va aduce cu siguranta plus valoare echipei Trilulilu. Iulia cunoaste foarte bine mediul online si am incredere ca va reusi sa fie un bun lider si totodata un liant intre businessul Trilulilu si clienti”, a declarat Sergiu Biris, director general Trilulilu.


sursa:wall-street.ro

Cum arata si cat costa frigiderul cu Android

Frigiderul care se numeste RF4829HARS stie sa aduca stirile prin conexiunea wireless, sa ruleze imagini de pe conturile online, sa arate calendarul Google, sa posteze mesaje pe Twitter, sa ruleze muzica online, sa afiseze cateva retete si eventual sa regleze cateva din functiile de baza cum ar fi temperatura, toate cu ajutorul unui ecran de 20 de centimetri, scriu jurnalistii de la Playtech.Astfel, ne putem astepta in curand la masina de spalat cu comanda prin ecran Android sau la prajitorul de paine cu mp3 player si browser web. Daca tot am dat o caruta de bani pe ele macar sa ne irosim timpul in fata lor cat mai mult

Vedeti cat costa un astfel de frigider pe site-ul Playtech.

sursa:wall-street.ro

Google TV ajunge in Marea Britanie

Compania americana Google isi va lansa propriul canal de televiziune in Marea Britanie in mai putin de sase luni si va fi disponibil atat ca post de televizine cat si ca un “set-up box” ce va cuprinde servicii ca BBC iPlayer sau ITV Player, potrivit unor rapoarte, publicate deBrandRepublic.com.Directorul executiv al Google, Eric Schmidt, este asteptat sa detalieze planurile pentru lansarea televiziunii din Marea Britanie in cadrul Festivalului de Televiziune de la Edinburgh (Scotia) din 26 august.

Un purtator de cuvant al companiei a confirmat lansarea, dar a refuzat sa comenteze asupra detaliilor de serviciu.

sursa:wall-street.ro

Revista presei de business: Topul celor mai profitabile banci

Care sunt cele mai profitabile banci din Romania la jumatatea acestui an, sunt casele mai ieftine acum decat inainte de criza, cat pierde statul pe piata neagra a chiriilor si care sunt judetele in care salariile sunt mai mici decat inainte de criza - aflati raspunsurile la toate aceste intrebari din selectia celor mai importante stiri de business de azi.

Ziarul Financiar ne prezinta topul celor mai profitabile banci la jumatatea anului. “Per total, sistemul bancar a raportat dupa standarele romanesti de contabilitate in semestrul I 2011 un profit de 144 mil. lei, iar primele zece banci au avut un castig de 380 mil. lei. Aceasta inseamna ca piata este extrem de divizata, respectiv sunt banci care raporteaza rezultate pozitive, in timp ce majoritatea sunt pe pierdere.”

Despre evolutia pretului locuintelor inainte si dupa criza puteti citi inEvenimentul Zilei. “Pretul in euro al apartamentelor s-a redus, insa nu si in lei, in paralel cu reducerea veniturilor romanilor. In cartierul Titan, un apartament nou cu doua camere intr-un complex rezidential se vindea inainte de criza cu aproximativ 105.000 euro, respectiv la un pret de circa 1.830 euro/mp (2.170 euro cu tot cu TVA de 19%). In prezent, dezvoltatorii ofera spre vanzare un apartament similar la 69.000 euro sau la 1.200 euro mp (1.260 euro cu TVA de 5%). Astfel, dezvoltatorii care vor sa vanda au redus pretul cu circa 35%, dar pretul brut (cel platit de o persoana fizica) a scazut cu 42%, in linie cu cel al apartamentelor vechi.”

Despre cat pierde statul pe piata neagra a chiriilor aflati din Adevarul. “Din cele 800.000 de locuinte existente in Capitala, 15-20% sunt date cu chirie, insa statul incaseaza impozite doar pentru jumatate dintre ele. Piata locuintelor inchiriate din Bucuresti este printre cele mai slab reglementate. Anual, statul pierde zeci de milioane de euro din cauza impozitelor neincasate.

Statul nu este cel mai bun gestionar cand vine vorba de impozitele colectate de la proprietarii de apartamente inchiriate. Numai la nivelul Bucurestiului, „gaura" data anul trecut de detinatorii de locuinte care nu si-au inregistrat contractele de inchiriere la Fisc ajunge la aproximativ 38 de milioane de euro, potrivit calculelor „Adevarul" pornind de la estimarile pietei.”

Gandul ne arata care sunt cele trei judete in care salariul mediu este inca mai mic decat la inceputul crizei. “De la inceputul crizei internationale, in septembrie 2008, care s-a resimtit imediat si in Romania, pana in luna martie a acestui an, salariul mediu net pe economie a crescut cu 15,2%, de la 1.296 de lei la 1.493 de lei, conform datelor Institutului National de Statistica (INS).

La nivelul fiecarui judet in parte insa, in mod evident, situatia a fost cu totul alta. Astfel, din cele 41 de judete, la care se adauga municipiul Bucuresti, doar 10 judete au avut cresteri de salarii peste media nationala, in procente si nu in bani, conform calculelor gandul. Cea mai mare crestere, de 24,8%, s-a inregistrat in judetul Mures, unde salariul mediu net la nivel local a crescut de la 1.033 la 1.290 de lei.”

 sursa:wall-street.ro