Totalul afișărilor de pagină

vineri, 25 noiembrie 2011

Jacheta pilotului american


Zborul m-a fascinat mereu. Desi sufar teribil de rau de inaltime. Despre aceasta mare minune a secolului trecut am invatat de mic. Statea la loc de cinste in povestile tatalui meu si purta numele lui Montgolfier sau al lui Traian Vuia. Sau, mai tarziu, al lui Hermann Oberth, cel ce a inventat sistemul modern de propulsie al rachetei. Asta ca sa nu mai vorbesc de marile povesti cu Henry Coanda, ce ii inspira mereu raspunsul la intrebarea mea: “…tata, cum de plutesc avioanele? Pentru ca in spatele lor se creaza, prin propulsie, o zona de vid care….” Si tot asa, zile intregi.
Toate bune si frumoase,pana la proba practica: zborul. Aici s-a lasat prima data cu maini transpirate, vertij, ameteala, panica. E multa vreme de atunci. Senzatiile prime au trecut, astazi imi place sa zbor. Inca nu am ajuns la capitolul lupinguri, dar cine stie, intr-o zi…
Fascinanta ramane in mintea noastra si imaginea pilotului de avion, omul ce imblanzeste de fiecare data, cu stiinta si tact, uriasa pasare metalica. Eu am in fata ochilor acum, daca ii inchid, pilotul american de avion de vanatoare: nu foarte inalt, lat in umeri, smead si cu o detreminare in ochi ce frizeaza nebunia. Si mereu zambiund larg, cu dintii lui perfecti, langa avionul sau botezat intr-un fel sau altul.
In vremurile de dupa cea de-a doua conflagratie mondiala, acest pilot este insotit de unul dintre reperele clasice ale vestimentatiei masculine: jacheta de pilot. Aici vorbesc despre jacheta din nylon, special desenata si fabricata de minti si maini anonime in laboratoarele US Army din Natick, Massachusetts si de Laboratoarele de Medicina USAF din Dayton, Ohio. In urma cercetarilor de laborator s-a stabilit un model standard, sub anumite specificatii tehnice, foarte precise, ce a fost dat spre fabricatie doar catorva fabrici de textile ale vremii: Superior Togs Corporation din New York, Rolen Sportswear si Dobbs Industries. Odata cu globalizarea, contractele initiale si exclusivitatea in aceasta materie a disparut, in prezent cei atestati de guvernul american sa fabrice reperul in discutie sunt  Samuel Gelber’s Alpha Industries.
Evident, vremurile moderne au silit producatrul sa-si ajusteze contractul, prin valorificarea produselor si spre publicul larg. Iar ca sa le faca mai apetente, ca si produse, culoarea initiala – un olive stins, s-a transformat in bleumarin, negru, rosu sau maro. iar vanzarile nu au intarziat sa apara. Nu de alta, dar conceptul acestei jachete este unul versatil si foarte functional: izoleaza partea superioara a corpului de orice fel de intemperii sau temperaturi scazute, sigilarea taliei, manecilor si gatului cu mansete creaza la interior o temperatura constanta pentru corp, buzunarele largi permit depozitarea unei sume vaste de obiecte personale.
Te vei intreba de ce apare celebra manseta in jurul gatului. Ei bine, pana pe la 1960, acest gen de jacheta inca purta denumirea tehnica de MA-1, fosta B-15 (pana in jurul acestui an). Pe tot parcursul celui de-al doilea razboi mondial si douzeci de ani dupa, firul de transmisie radio ca si conducta de alimentare cu oxigen a pilotului erau reprezentate de sectiuni independente ce se strecurau pe sub casca pilotului, prin partea frontala. Pentru a nu leza zona gatului, a aparut mansonul invocat. Dupa 1960, atat transmisia radio, cat si legatura la rezerva de oxigen au fost introduse in constructia castii.
Jacheta de fata a prins de-a lungul vremurilor varii forme. Pentru noi, civilii, este bine ca a ajuns un bun de larg consum. La noi, jacheta de gen e localizata prima data in timp, pe filiera turceasca, ca imitatie proasta a modelului original, pe la 1993-1994, purtata mandru de vajnici liceeni ai vremii alaturi de primele perechi de blugi si primii pantofi cu varf intors. Asta la romani. In alte locuri, jacheta de fata este asimilata inca din anii ’80 cu miscarea neo-nazista sau punkerii de pe strazile tarilor civilizate. Si pentru ca miscarile de extrema dreapta sunt raspandite pana spre nordul indepartat s-a simtit evident nevoia imblanirii gulerului, spre o mai buna protectie a purtatorului.
Astazi, jacheta de gen este intalnita in mod uzual in uniforma jandarmeriei sau a firmelor de paza si ordine. Purtata cu pantaloni cargo si o pereche de ghete inalte, chiar da impresia de securitate acordata celui pazit.
Evident, este un pic mai dificil sa-i gasesti un loc in partea clasica a garderobei unui barbat. Dar o poti pastra deoparte, ca un bun de valoare, folosibil alaturi de un fes tras pe ochi pentru mersul la meci “cu baietii”. Si numai pentru ca un baston al unui jandarm pe spatele tau este atenuat in buna masura de captuseala groasa a jachetei de astazi.

sursa:domnideromania.ro

Cum să te îmbraci înainte să ieşi din casă(VIDEO)


sursa:stilmasculin.ro

GQ:Watch of the Week: Jaeger-LeCoultre Grande Reverso Ultra Thin Tribute 1931




I've been a fan of Jaeger-LeCoultre watches for sometime, in particular the Reverso thin. But when the folks at Jaeger presented their new Reverso, which is inspired by the original 1931 model, I was especially hooked. This model—which you can find on the wrist of Michael Fassbender on one of our December Men of the Year covers—replicates the dial from the '30s version. It has the unique colored luminescent numerals and hour markers with a matte black dial. The linear Art Deco-inspired style is timeless. This one isn't just for a GQ Man of the Year—it's truly one of the great new watches of 2011.
$8,000. Available at Jaeger-LeCoultre
9490B Brighton Way
Beverly Hills, CA 90210
(310) 734-0525


Read More http://www.gq.com/style/blogs/the-gq-eye/2011/11/watch-of-the-week-jaeger-lecoultre-grande-reverso-ultra-thin-tribute-1931.html#ixzz1ekofQyd1

joi, 24 noiembrie 2011

Antreprenorii români: Plătim taxe foarte mari, dar rezultatul e zero. Nu avem infrastructură, sănătate şi învăţământ! Unde se duc banii?

Antreprenorii români: Plătim taxe foarte mari, dar rezultatul e zero. Nu avem infrastructură, sănătate şi învăţământ! Unde se duc banii?Ziarul Financiar a început săptămâna aceasta o campanie referitoare la modul în care vor fi gestionate cele 195 de miliarde de lei (45 mld. euro) pe care Guvernul estimează să le strângă în anul 2012 la bugetul consolidat, după cum indică proiectul legii bugetului. Site-ul www.zf.ro/buget-2012 va fi dedicat acestei teme, iar în fiecare zi ZF va încerca să vadă spre ce trebuie îndreptaţi banii, care sunt sursele de risipă, cum ar trebui construit bugetul pentru a atinge un deficit zero, dar şi ce spun oamenii de afaceri despre cum se cheltuie banul public în România.

Una dintre primele teme din cadrul campaniei bugetul în 2012 a abordat problema impozitelor şi taxelor plătite de angajaţi şi de angajaori în fiecare an. Astfel, un angajat cu un salariu mediu net lunar pe economie de 1.400 de lei plăteşte statului, anual, contribuţii şi taxe de 15.000 de lei, adică atât cât o jumătate de Dacia Logan.
"Un nivel mai redus al CAS şi al TVA ar creşte nivelul de încasări" sau "taxele pe salarii sunt prea mari, iar munca este impozitată prea mult", au spus ieri pentru ZF mai mulţi antreprenori români care au comentat pe tema impozitelor şi taxelor plătite în fiecare an.
"Cel mai tare ne deranjează că nu avem o administraţie eficientă, un sistem judiciar corect, un sistem sanitar decent şi, mai nou, nici un sistem de învăţământ adaptat la noile cerinţe ale pieţei muncii", spune Marcel Bărbuţ, proprietarul producătorului de materiale de construcţii AdePlast.
Antreprenorul român, care conduce o companie cu afaceri de 30,3 mil. euro în 2010, spune că deşi orice companie sau persoană fizică îşi doreşte să plătească un impozit sau o contribuţie la stat cât mai mică, problema nu este neapărat cât se plăteşte, ci ce se face cu aceşti bani.
"Nu trebuie să fii un auditor senior din Big 4 ca să realizezi pe unde şi cum se scurg banii publici prin mecanisme brevetate de atâtea guverne în atâţia ani : firme de apartament care câştigă şi când au şi când nu au concurenţă, unici participanţi, spargerea bugetelor în bucăţi mai mici pentru atribuire directă", explică şi Dragoş Dinu, singurul executiv român care a dus o companie (A&D Pharma) pe bursa din Londra.
Dinu, partener al Link Resource, companie de consultanţă specializată pe zona de sănătate, spune că statul trebuie să se decidă în ce anume investeşte (în funcţie de ROI - rata rentabilităţii investiţiilor) dacă are într-adevăr nevoie de bunurile şi serviciile pe care le cumpără, dacă are nevoie de întregul aparat administrativ care ar putea fi redus pe termen scurt, mediu şi lung prin investiţii în informatizare, şi cum reduce fenomenele de contrabandă şi muncă la negru.
Un calcul făcut de ZF arată că pentru a da angajatului 1.400 lei lunar, angajatorul plăteşte statului încă 1.000 de lei lunar - contribuţii sociale şi taxe. Deci, cheltuiala sa totală lunară pentru a plăti un salariu de 1.400 lei net lunar este de 2.400 de lei. La acest salariu, virează statului anual 12.000 de lei.
Statul nu a auzit de sistemul "performanţă-recompensă"
"Cred că taxele pe salarii sunt prea mari, iar munca este impozitată prea mult. La polul opus, taxele şi impozitele pe profit şi dividende sunt rezonabile. Toate acestea trebuie văzute însă într-un context comun", spune Filip Schwartz, acţionarul majoritar şi directorul executiv al Otter Distribution, unul dintre cei mai mari retaileri de pantofi din România, cu afaceri de 15,4 mil. euro în 2010.
El mai dă exemplul unei taxe pe proprietate aplicată companiilor de circa 1,5%. "Este normal să plăteşti dacă primeşti şi servicii pe măsură, însă în cazul acestei taxe, trebuie să o plătim chiar dacă nu există infrastructură pentru drumuri, pentru canalizare sau pentru curent. Înţeleg să plătim însă pe servicii, nu degeaba".
În ultimii zece ani doar Ministerul Transporturilor a avut la dispoziţie 20 de miliarde de euro, dar autostrăzile lipsesc în continuare, iar unele drumuri naţionale folosite şi de marii exportatori arată mai rău ca acum 20 de ani. Şi toate acestea se întâmplă pentru că nimeni nu a fost tras la răspundere, pentru că nimeni nu şi-a asumat cu semnătură, nume şi prenume întocmirea unor bugete nerealiste sau cheltuirea banului public fără rezultat. La puţin timp după ce a preluat Ministerul Transporturilor, Anca Boagiu spunea că Transporturile au avut întotdeauna bani, dar că nu s-a făcut nimic din "ignoranţă, nepăsare, neştiinţă sau rea-voinţă". La Ministerul Transporturilor s-au aflat în ultimii zece ani Radu Berceanu (PDL), Ludovic Orban (PNL), Gheorghe Dobre (PDL) sau Miron Mitrea (PSD)
"La stat lucrurile nu se judecă în termeni de performanţă-recompensă", afirmă Marcel Bărbuţ referindu-se şi la salariile din administraţia publică.
"Sistemul încurajează tinerii să pătrundă în administraţie nu prin salariile oferite, ci prin potenţialul de a-şi rotunji veniturile prin tot felul de mijloace, care nu au legătură cu performanţa, ci cu influenţa postului".
Taxe prea mari, colectare defectuoasă
Florin Panea, omul de afaceri român care deţine cel mai mare retailer local de încălţăminte şi produse de marochinărie, Leonardo, spune că nivelul de colectare a taxelor este foarte slab. "Circa 30% din totalul agenţilor economici plătesc taxe, restul nu declară venituri. Acest lucru nu este corect".
Omul de afaceri bihorean, care a pus bazele unei companii care în perioada de boom avea afaceri de peste 100 de milioane de euro, crede că din puţinii bani colectaţi la buget se fac investiţii inutile şi neproductive "pentru a uşura fenomenul de «sifonare» care oricum funcţionează din plin".
Leonardo a intrat în insolvenţă în a doua parte a anului 2009 cu datorii de peste 100 de milioane de euro.
De aceeaşi părere ca şi Florin Panea este şi Dragoş Petrescu, proprietarul lanţului de restaurante City Grill şi administratorul restaurantului Caru' cu Bere. El crede că taxele prea mari descurajează colectarea.
"Un nivel mai redus al CAS şi al TVA ar creşte nivelul de încasări." Petrescu, unul dintre cei mai cunoscuţi şi activi antreprenori români din domeniul restaurantelor, crede că nu vom vedea însă o reducere a taxelor şi impozitelor în 2012 din cauza presiunilor venite din partea FMI, deşi atât în cazul TVA, cât şi în cazul CAS suntem campioni. "Este bine însă că există aceste presiuni pentru că organismele internaţionale sunt singurele care mai fac guvernul să reacţioneze."
El mai spune că sistemul de colectare este defectuos, iar taxele prea mari fac ca micii antreprenori să fie greu de determinat să plătească. "Ei nu plătesc deloc."
Tot despre colectare vorbeşte şi Tudor Furir, directorul general al importatorului de băuturi alcoolice Pernod Ricard România, unul dintre cei mai mari jucători din acest segment. "Marea resursă neexploatată în România cred că este partea de colectare. Potenţialul de colectare este mai mare cu câteva zeci de procente." Şeful importatorului mai spune că nu este normal ca numărul de angajaţi din sectorul de stat să fie atât de mare, cu atât mai mult cu cât mediul privat şi-a reglat afacerile din mers.
"Transparenţă există la nivel general, însă lipsesc detaliile şi explicaţiile unde se duc banii. Mi se pare că bugetul este construit pe nişte promisiuni optimiste şi nu ştiu dacă banii se vor şi colecta. Personal, aş vrea să ştiu care sunt sursele acestui buget (veniturile - n.red.) şi cum evoluează partea de colectare vizavi de fiscalitate. E uşor să pui pe hârtie un buget. Important este să-l duci la capăt", mai spune Tudor Furir.


sursa:zf.ro

DESCOPERIRE SURPRINZĂTOARE: Apa nu îngheaţă mereu la 0°C. Află la ce temperatură se transformă în mod obligatoriu în gheaţă

Apa nu îngheaţă întotdeauna la 0°C, nici chiar la -40°C, potrivit unui studiu al cercetătorilor americani, care au stabilit că este nevoie ca temperatura să scadă până la cel puţin -48°C pentru ca apa să se transforme în mod obligatoriu în gheaţă.

DESCOPERIRE SURPRINZĂTOARE: Apa nu îngheaţă mereu la 0°C. Află la ce temperatură se transformă în mod obligatoriu în gheaţă (Imagine: Arhiva Mediafax foto/AFP)
Un studiu, publicat miercuri, clarifică acest fenomen, evidenţiat de numeroase înregistrări video postate pe internet.
Emily Moore şi Valeria Molinero, de la catedra de chimie a Universităţii Utah din Statele Unite ale Americii, au explicat în acest studiu, publicat în revista britanică Nature, motivul pentru care apa nu îngheaţă în mod obligatoriu, decât după ce temperatura scade până la cel puţin -48°C.
Aceasta nu este doar o chestiune care se referă la frigul extrem, ci una care depinde şi de maniera în care se organizează moleculele de apă, au dezvăluit savanţii americani. Apa, în suprafuziune - aflată încă în stare lichidă chiar şi când temperatura ei a scăzut sub 0°C - se transformă în gheaţă atunci când moleculele de apă se asociază între ele pentru a forma tetraedre (piramide cu patru feţe).
"Schimbarea structurii apei controlează nivelul de formare a gheţii", a precizat Valeria Molinera într-un comunicat. Se creează mai întâi o "gheaţă intermediară", a cărei structură se situează între cea a gheţii şi cea a lichidelor.
Apa lichidă este o reţea de molecule de apă, slab asociate între ele, prin intermediul unui tip de legătură intermoleculară, denumită legătura hidrogen. Atunci când îngheaţă, apa poate să formeze 16 tipuri diferite de cristale de gheaţă.
Oamenii de ştiinţă care studiază atmosfera au dorit să afle la ce temperatură şi în ce ritm apa îngheţată se transformă în gheaţă.
"Este necesar pentru a prezice ce cantitate de apă din atmosferă este în stare lichidă şi în stare de cristale", a precizat Valeria Molinero.
Savanţii vor să afle, totodată, nivelul radiaţiei solare care este absorbită de apă şi de gheaţa atmosferică. "Este important pentru a putea face predicţii despre clima planetei", a adăugat aceeaşi cercetătoare.
Pentru ca gheaţa să se formeze, trebuie mai întâi să se creeze mici nuclee sau bobiţe de gheaţă în interiorul lichidului. În apa pură, "singura posibilitate de a da naştere unui astfel de nucleu este obţinută prin schimbarea spontană a structurii lichidului".
Întrebarea cheie, afirmă Valeria Molinero, este următoarea: "În ce condiţii se formează aceste nuclee şi cât de mari trebuie să fie pentru a putea apoi să crească?".
Simulând pe computer comportamentul a mii de molecule de apă, cele două chimiste au încercat să determine viteza de formare a acestor cristale de gheaţă şi valoarea la care trebuie să scadă temperatura apei pentru ca acest lichid să îşi atingă pragul minim de cristalizare şi de îngheţare obligatorie. Răspunsul oferit de acest calcul a fost de -48°C.

sursa:mediafax.ro

De ce casca oamenii?


De ce casca oamenii?
sxc.hu
O echipa de cercetatori din SUA raspund la aceasta intrebare care ne chinuie de atata timp. Vezi ce spun ei.

Un studiu recent, publicat in jurnalul Medical Hypotheses, propune un nou raspuns la intrebarea “de ce oamenii casca?”. Pana acum se credea ca oxigenarea creierului, oboseala sau plictiseala duc la cascat, insa cercetatorii spun ca oamenii casca atunci cand temperatura creierului este ridicata, si sunt de parere ca acest gest are rolul de a scadea temperatura.

Potrivit lor, atunci cand cascam, se deschid sinusurile localizate in stanga si in dreapta nasului, fapt ce duce la racirea creierului atunci cand acesta se “incalzeste”. Studiile au aratat ca oamenii casca atunci cand temperatura creierului este una ridicata.

Totusi, specialistii avertizeaza ca un cascat excesiv poate fi un simptom al unei boli a sistemului nervos si ca el poate preceda afectiuni precum migrenele cronice sau crizele de epilepsie, scrie The Scientist.

Realizatorii studiului, cercetatorii de la Universitatea Yale in colaborare cu cei de la Maryland, declara camucusul din sinusuri se evapora constant, si, asemeni unui frigider, racoreste vasele de sange din creier si fluidul cerebrospinal. Potrivit lor, creierul nostru este asemeni unei unitati centrale de calculator, care functioneaza cel mai bine atunci cand este... racita.


sursa:9am.ro

Ce vedeta are zambetul perfect?


Ce vedeta are zambetul perfect?
shutterstock
Zambetul este un "mod" de comunicare fermecator si irezistibil care te face sa-l rasplatesti tot cu un zambet, dar acest lucru nu functioneaza la toata.


Doctorul David Holmes, de la Universitatea Metropolitana din Manchester, a realizat un studiu despre motivul pentru care unele zambete sunt doar niste grimase, iar altele sunt atat de frumoase incat pot transforma oamenii in vedete si a descoperit ca Cheryl Cole are un zambet perfect, scrie DailyMail.

cheryl coleHolmes sustine ca persoanele "care pot zambi cu ochii" au un zambet mai frumos, iar daca acest zambet este incadrat de un chip cu pometi ridicati si o barbie subtire, poate fi perceput si mai atragator.

"Cheryl Cole are un zambet perfect, iar acest lucru a ajutat-o sa fie apreciata de public si sa fie perceputa de oameni ca o persoana sincera, atragatoare si captivanta”, spune doctor Holmes.

Echipa doctorului Holmes a elaborat o formula pentru zambetul perfect, combinand increderea pe care o inspira persoana, forma fetei, buzele si sanatatea danturii.

Notand cu F, forma si trasaturile fetei, T, forma si sanatatea dintilor, W, culoarea dintilor, S, increderea in zambetul personal, L, forma buzelor, A, abilitatea de a zambi cu ochii, formula matematica a zambetului este Ax(S+T+F)-(W+L).


sursa:9am.ro

Discriminarea de varsta: Ce inseamna si cum se manifesta?

Se vorbeste deseori despre discriminare si formele ei, dar foarte rar despre discriminarea de varsta. Se uita angajatori mai mult decat trebuie la varsta candidatului? Sunt oameni "dati afara de pe piata muncii" doar pentru ca au peste 40 de ani? Sunt tinerii preferati deoarece sunt usor de exploatat?

Ce este discriminarea de varsta?

Ce este discriminarea de varsta?
sxc.hu
Discriminare de varsta se refera la orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta pe acest criteriu, in conformitate cu legislatia in rigoare, potrivit Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.

Conform unui sondaj realizat de catre Comisia Europeana, cand a inceput criza financiara,circa 58% din cetatenii UE considerau ca discriminarea pe criterii de varsta a devenit o problema frecventa in tara lor - anul trecut, numarul acestora nu depasea 42%. Si mai multi dintre ei (64%) se temeau ca lucratorii din Europa se vor confrunta mai des cu astfel de situatii, data fiind criza economica.

Sondajul respectiv nu a urmarit insa sa stabileasca daca persoanele care se considera discriminate sunt vazute ca fiind prea tinere sau prea batrane. Oricum, el arata ca persoanele cu varsta de peste 40 de ani sunt cele care se plang cel mai mult de discriminare pe criterii de varsta.

"Discriminarea de varsta, la fel ca si celelalte tipuri de discriminare este prezenta si face parte din categoria prejudecatilor care in societatea noastra a luat amploare in ultimul deceniu. Schimbarile la nivel social si politic din ultima decada au atras dupa sine si schimbari la nivelul mentalului colectiv", a explicat, pentru 9AM.ro, psihologul Anca Dobarleanu. 

Aceasta a adaugat ca "din ce in ce mai multe firme, companii si-au facut loc pe piata romaneasca si in incercarea de a obtine un profit cat mai mare se folosesc de cea mai buna metoda: angajeaza proaspat absolventi, care agreaza un salariu mic (in pofida volumului de munca) pentru ca altfel nu pot acumula experienta necesara". 

In principal, in societatea romaneasca se regasesc "doua curente de prejudecati". Primul se refera la faptul ca persoanele peste 40 de ani se angajeaza foarte greu, iar cel de-al doilea este ca tinerii sunt exploatati de angajatori si platiti foarte putin, de cele mai multe ori sub salariul pe care ar trebui sa-l primeasca pentru pregatirea lor. 






Ce cauta angajatorii?

Ce cauta angajatorii?
sxc.hu
"In angajarea unei persoane criteriile principale de selectie variaza in functie de profilul profesional si personal al candidatului ideal, asa cum este acesta solicitat de catre angajatorul final. De cele mai multe ori discutam despre tipul si nivelul experientei intr-un domeniu, absolvirea anumitor programe educationale, alte abilitati cum ar fi cunostintele de utilizare a calculatorului sau cerinte legate de cunoasterea unei limbi straine", a declarat pentru 9AM Debora Panfil, consultant pe resurse umane la Lugera & Makler. 
  • Cerintele formale

Potrivit acesteia, si aspecte formale sunt foarte importante in acceptarea cuiva pentru o pozitie sau un loc de munca, aspecte "care tin de calitatea CV-ului, pregatirea pentru interviu si prestatia in timpul acestuia, profesionalismul demonstrat, verificarea referintelor. Criteriile de selectie obiective si relevante sunt cele care se dovedesc utile pentru performanta sau eficienta in cadrul unui post: experienta relevanta in munca, seriozitatea, motivatia".

  • “Vreau, imi doresc, sunt dispus sa invat"

Si Veronica Grigorie, HR Generalist la MCS Communications SRL, ne-a explicat ca "abilitatile si competentele persoanei selectate trebuie sa se apropie intr-un procent ridicat (aproximativ 75%) de profilul solicitat", contand si atitudinea (fata de companie, job), stilul de personalitate, care influenteaza major decizia de a angaja sau nu o persoana. 

"Diferenta in alegerea candidatilor care se situeaza la acelasi nivel din punct de vedere profesional este influentata de cuvintele magice «vreau, imi doresc, sunt dispus sa invat»”, a adaugat ea. 








Cat de importanta este varsta?

Cat de importanta este varsta?
sxc.hu
"Varsta nu conteaza in procesele noastre de recrutare ca si factor direct. Exista, in schimb, alte considerente de luat in calcul care de obicei sunt asociate cu o varsta mai inaintata" - expert HR, care a dorit sa-si pastreze anonimatul.

Acesta spune ca o varsta mai inaintata este de multe ori corelata si cu o experienta mai vasta. "Acest lucru se poate observa fie in cadrul asteptarilor salariale (fiind, de obicei, mai mari), fie din perspectiva competentelor (am avut multe cazuri cu persoane care au fost respinse pentru ca s-a considerat ca nivelul lor este mai scazut decat se asteptau de la o persoana de o asemenea experienta)", a explicat el. 
  • Tinerii, mai flexibili si mai dornici sa invete

"Sunt companii care prin specificul activitatii lor se adreseaza in special tinerilor: pozitiile sunt unele mai putin specializate, implica un nivel al experientei mai mic sau oferta salariala este una modesta, potrivita pentru un incepator, care isi doreste sa invete si sa se formeze", a spus consultantul Lugera & Makler, aratand ca "uneori se manifesta si idei preconceputeconform carora tinerii sunt mai flexibili, mai adaptabili, dispusi sa munceasca mai mult, lipsiti de obligatii familiale si adaptati la tehnologiile moderne". 

  • Candidatii cu varste mai inaintate nu tin tot timpul pasul cu schimbarile

"Varsta nu este un criteriu de respingere a unui candidat, insa un criteriu de respingere poate fi aptitudini slabe in lucrul cu PC-ul, cunoasterea deficitara a unei limbi straine, deschidere catre nou, entuziasm. Sunt candidati (de obicei intervalul 45-55 ani) care nu detin aceste competente/trasaturi de personalitate, insa declara ca sunt deschisi sa invete", a declarat Veronica Grigorie.

Ea a continuat explicand ca "traim intr-o societate cu multe schimbari «la secunda» si nici un angajator nu isi permite sa angajeze o persoana care nu detine anumite competente solicitate pe principiul invatarii lor in cadrul companiei". 

  • Nuantele discriminarii

Conform lui Panfil, discriminarea se poate manifesta nuantat, in ambele directii: multe companii prefera angajatii maturi, stabili, considerati mai loiali si eficienti, cu mai putine ambitii de promovare rapida etc, insa, de cele mai multe ori, varsta nu este un criteriu esential de selectie.








Exista un segment de varsta cautat de angajatori?

Exista un segment de varsta cautat de angajatori?
sxc.hu
  • Criza economica, motiv pentru proiecte temporare

Potrivit Deborei Panfil, "criza economica a imprimat o directie in piata catre ofertele de munca temporara sau de tip project based. Ofertele sunt variate, angajatorii fiind interesati atat de candidati aflati la inceput de cariera, cat si de candidati cu experienta". Aceasta tendinta este in favoarea tinerilor aflati la inceput de cariera.

"Printre domeniile cele mai active pe munca temporara sunt domeniul bancar, call center, vanzari directe, marketing - promotii, merchandising, introducere si verificare de date. Pentru ca insertia absolventilor pe piata muncii este de multe ori problematica, multi sunt disponibili pentru astfel de oportunitati sau dispusi sa accepte un loc de munca in afara ariei lor de specializare", a explicat consultantul Lugera&Makler.

  • Varsta managerilor, 35-40 ani

"In cazul in care este vorba de o pozitie manageriala, este putin probabil sa discutam de persoane sub 30 de ani, de obicei putem chiar sa facem referire la un interval 35-40 de ani. Un alt factor care complica lucrurile in cazul nostru este acela ca industria noastra este destul de tanara, sunt foarte putine persoane care au peste 50 de ani si lucreaza in domeniu", a explicat expertul HR, care a adaugat ca totusi varsta cea mai cautata pentru alte pozitii care nu cer atata experienta este de intre 25-35 de ani.

  • Varsta ceruta depinde de pozitia pentru care se face recrutarea

"Daca discutam de recrutarea unui potential in vederea formarii lui in cadrul companiei atunci cel mai probabil un angajator se va orienta catre student/proaspat absolvent care nu are experienta, insa are potential de formare si este un ca un “burete” pentru informatiile noi. Daca discutam de recrutarea unei persoane cu experienta atunci media de varsta va creste intrucat avem nevoie de know-how-ul persoanei in cauza", a explicat si Vera Grigorie, HR Generalist la MCS Communications SRL.






Alta fata a discriminarii de varsta

Alta fata a discriminarii de varsta
sxc.hu
"Aceasta problema a discriminarii de varsta poate fi privita si dintr-o alta perspectiva. In opinia mea, simpla “auto-categorizare” (sunt “prea in varsta” sau chiar “prea tanar” pentru a ma angaja in postul X la compania y) ca urmare a influentei sociale poate duce la aceasta competitie sociala simbolica", a aratat Dobarleanu.

Psihologul marturiseste ca de cele mai multe ori a intalnit persoane de peste 40 de ani care lucreaza in acelasi loc de o perioada lunga de timp si fac multe compromisuri, deoarece stiu cu siguranta ca nu au nicio sansa de angajare in alta parte, cu toate ca nu incearca. "Nesiguranta, teama de schimbare, aceasta «lupta» simbolica constanta cu cei mai tineri determina lipsa de motivatie si duce la conformism: «Am X ani, nu ma mai angajeaza nimeni. Unde sa ma duc?». Consider ca exista multe profesii, implicit posturi care avantajeaza persoanele cu o experienta bogata", a conchis aceasta.

Cert este ca exista discriminare de varsta in Romania, una pe care uneori ne-o asumam ca un lucru normal in societate. Care ar fi totusi rezolvarea? Ce este mai important: piata muncii in contextul crizei economice, interesele angajatorului sau ambitiile individului?


sursa:9am.ro