Zece feluri in care slujba va omoara

Somnul insuficient: Doctorii recomandă un somn de opt ore pe noapte, dar la o simplă privire aruncată împrejur, constatăm că pentru cei mai mulţi acest lucru nu se întâmplă. Pungile de sub ochi şi cănile de cafea de pe birouri arată că în jur de 23% dintre oameni suferă chiar de insomnii, arată un studiu la care au participat 7.000 de oameni. Ce provoacă insomnia? Una dintre principalelel cauze ale insomniei este stresul de la locul de muncă, conform reprezentanţilor Mayo Clinic. Cei privaţi de somn adesea nu consideră oboseala ca un motiv suficient de bun pentru a lipsi de la muncă, totuşi costurile pentru lipsa de productivitate de la birou sunt mari.


Lipsa mişcării: Principalul motiv pentru care obezitatea devine tot mai des întâlnită este natura sedentară a slujbelor. Comunitatea medicală este în deplin consens asupra faptului că 40 de ore pe săptămână petrecute la birou sunt principalul vinovat pentru creşterea greutăţii. Un studiu din 2010 publicat în The Journal of Occupational and Environmental Medicine (Jurnal de Medicină Ocupaţională) arată că obezii au o productivitate mai mică la locul de muncă.


Calitatea aerului din birou În 1984, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a făcut public un raport referitor la felul în care erorile de construcţie (pentru sistemele de încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat) afectează calitatea aerului din birouri. Acest lucru provoacă multe suferinţe, cele mai întâlnite fiind durerile de cap, greaţă şi oboseală.


Naveta: Conform Gallup, durata medie a drumului de acasă până la serviciu este de 23 de minute, dar angajaţii care petrec mai mult timp pe acest traseu au o stare fizică şi emoţională rea. În mod predictibil, aceste probleme se agravează direct proporţional cu creşterea duratei de navetă. Studiul arată că cei care petrec mai mult timp pe drum suferă mai des decât media de dureri de gât, coloană, colesterol şi obezitate.


Grosolănia colegilor: Indiferent unde lucraţi, aproape întotdeauna există o persoană care să vă calce pe nervi. Cei mai mulţi au puterea să treacă peste acest lucru dar sunt angajaţi care nu se abţin deloc, ceea ce duce la un mediu de lucru ostil. Confruntările publice sunt ciudate şi stresante pentru cei implicaţi dar şi pentru cei care sunt martori. În plus, aceste situaţii au impact asupra productivităţii, dăunează moralului şi provoacă creşteri ale stresului la locul de muncă.


Durerile cronice: Ceea ce în trecut era apanajul muncitorilor îi afectează acum şi pe cei care lucrează de la birou din cele mai variate domenii. Ore peste ore petrecute la un birou pot duce la dureri cronice de spate, la fel cum şi folosirea îndelungată a calculatorului are riscurile sale. Angajatorii care nu investesc în echipamente ergonomice de birou – cum ar fi scaune cu suport lombar adecvat – riscă să se trezească cu un personal dependent de ibuprofen şi alte substanţe similare. Conform Biroului de Statistică din SUA, bolile legate de stres provoacă o rată de absenteism de circa 23 de zile pe an, cu 11 zile mai mult decât rănile provocate de explozii şi incendii.


Lipsa sentimentului de siguranţă în privinţa locului de muncă: Dată fiind perioada prelungită de recesiune adesea se spune că norocoşi sunt cei care nu au fost concediaţi. Ei sunt cei care au suferit tăierilor ”în carne vie”, prin urmare se presupune că ei merg la muncă cu un sentiment de uşurare. De fapt nu e aşa. Mulţi dintre cei care au scăpat de un prim rând de concedieri trăiesc cu impresia permanentă că alte măsuri similare pândesc după colţ şi nu au cum să mai scape şi de această dată. Un studiu realizat în 2008 de Centru de Politici la Locul de Muncă, din SUA, arăta că acei angajaţi care nu au fost disponibilizaţi sunt mult mai puţin productivi din pricină că sunt traumatizaţi şi nu mai au încredere în angajator.


Munca în schimburi: Acest ritm de muncă a fost depistat ca fiind principala cauză a unor schimbări metabolice, crescând riscurile legate de îmbolnăvirea de diabet, boli de inimă şi obezitate. Orele neregulate din program aduc după sine schimbări fizice, mentale şi de comportament, care urmează un ciclu în cele 24 de ore, conform Institutului Naţional de Ştiinţe Medicale, din SUA. Afectarea acestui ritm poate produce oboseală şi insomnie. De parcă asta n-ar fi de ajuns, Agenţia de Cercetare a Cancerului a declarat, în 2007, că munca în schimburi agravează riscurile de îmbolnăvire de cancer.


Program prelungit: Un studiu realizat în 2009 arată că workaholic-ii sunt mai nefericiţi şi istoviţi decât restul colegilor. Mai mult, ei pot avea un efect viral şi să-şi infecteze cu această atitudine şi colegii. Studiul arăta că angajaţii care petrec la locul de muncă mai mult de 48 de ore fac asta în mod compulsiv, nu pentru că au o muţime de lucru. În asemenea cazuri, aceşti angajaţi aveau un nivel ridicat de prezenteism.


Şeful toxic: La multe locuri de muncă, sunt manageri al căror efect asupra celorlalţi poate fi cel mai bine descris drept ”toxic”. Această persoană poate fi atât de neplăcută încât simpla sa apropiere poate produce stres oamenilor din birou, prin urmare şi productivitatea la locul de muncă scade. De regulă, un coleg care are acelaşi stil poate fi ignorat, dar cu un şef e mai greu. Şeful toxic scade moralul şi face din slujbă un loc de opresiune.


sursa:businessmagazin.ro

Vrei sa castigi bani pe langa salariu? Lista joburilor cu cele mai mari bacsisuri

Bacsisurile par sa fi revenit iar in vietile angajatilor, dupa ce mai bine de trei ani nimanui nu i-a mai dat mana sa lase ceva pentru serviciile primite. Potrivit unui raport dat publicitatii de compania de cercetare PayScale, in perioada 2008-2009, valoarea bacsisurilor a scazut cu 5%, in urmatorul an acestea ramanad la fel de mici. Abia in 2011 s-a observat o usoara crestere a bacsisurilor lasate de clienti, ceea ce inseamna ca oamenii au inceput s-o duca mai bine.

Desi valoarea bacsisurilor nu a revenit la nivelul dinainte crizei, macar sunt semne ca, odata cu revigorarea economiei, sunt sanse sa se intample acest lucru.

 

Katie Bardaro, cercetator la PayScale, sustine ca majorarea bacsisurilor releva o revenire a industriei si serviciilor, cum ar fi restaurante, hoteluri sau cazinouri.

 

In multe ocupatii, lucratorii au nevoie de bacsis pentru a supravietui, in conditiile in care salariile sunt foarte mici. Din cele 92 de meserii analizate de PayScale, bacsisurile reprezentau 25% din venitul total lunar in cazul a 19 dintre ele.

 

In alte cazuri, jumatate din venitul lunar este reprezentat de bacsis. In SUA, chelnerii, de exemplu, pot fi platiti legal cu un salariu mai mic decat salariul minim pe economie, de aceea bacsisul, de cele mai multe ori, le dubleaza castigurile.

 

In cazul altor joburi, bacsisul este platit ca o recompensa pentru iscusime si pentru talentul celui care ofera un anumit serviciu, cum ar fi, de exemplu, somelierii sau artistii care fac tatuaje.

 

Iata mai jos joburile pentru care se platesc cele mai mari bacsisuri:

10. Chelner la petreceri private - venit orar total: 13,7 dolari din care 42% provine din bacsisuri

 

9. Artist care face tatuaje - venit orar total: 33,6 dolari din care 18% provine din bacsisuri

 

8. Chelner la restaurant - venit orar total: 11,2 dolari din care 63% provine din bacsisuri

 

7.Crupier la cazinou - venit orar total: 24,9 dolari din care 30% provine din bacsisuri

 

6. Manager de bar - venit orar total: 19 dolari din care 40% provine din bacsisuri

 

5. Sef de sala de petreceri - venit orar total: 16,5 dolari din care 47% provine din bacsisuri

 

4. Somelier - venit orar total - 23,5 dolari din care 33% provine din bacsisuri

 

3. Majordom - venit orar total: 29,3 dolari din care 29% provine din bacsisuri

 

2. Barman - venit orar total: 17,4 dolari din care 55% provine din bacsisuri

 

1. Dealer la jocurile de noroc - venit orar total: 19,6 dolari din care 63% provine din bacsisuri

sursa:incont.ro

Cat costa, de fapt, un iPhone? Desfacut in bucati, smartphone-ul valoreaza de 5 ori mai putin decat la magazin

Apple a demonstrat din nou, odata cu lansarea ultimului gadget iPhone 4S, ca orice face si cu oricat de multi bani se vinde un produs, creeaza intotdeauna isterie. V-ati intrebat vreodata, insa, de ce produsele de la Apple sunt cele mai scumpe din piata si daca acestea chiar isi merita banii?

Lansarea noului smartphone de la Apple, iPhone 4S a fost la fel de asteptata ca si lansarile anterioare, iar clientii s-au trecut cu cateva luni inainte pe lista de asteptare, pentru a fi primii care isi achizitioneaza noul gadget.

 

Prin urmare, in doar 3 zile de la lansare, compania vanduse deja 4 milioane de exemplare, desi preturile nu sunt deloc de neglijat.

 

La liber, telefonul se vinde cu sume care se invart undeva in jurul a 500 - 750 de euro, in functie de functiile pe care le are. Si totusi, isi merita banii?

 

Expertii unei firme de tehnologie au desfacut un iPhone in bucati si a cautat preturile pentru fiecare componenta in parte a telefonului. Unele sunt mai scumpe, cum ar fi, de exemplu displayul touchscreen, care costa aproximativ 23 de lire sterline (25 de euro).

 

Preturile altor componente, insa, nu depasesc cateva lire sterline. De exemplu, bateria nu costa mai mult de 3,68 de lire (putin peste 4 euro). Asadar, cand va mai lasa bateria, amintiti-va cat de putin costa.

 

Prin urmare, in urma calculului facut, pretul unui iPhone ajunge de fapt la 112,89 lire (132 de euro), adica de vreo 5 ori mai putin decat se vinde la liber in magazine.

Orange, Vodafone si Cosmote au pus in vanzare ultimul gadget de la Apple. Lista de preturi si abonamente pentru iPhone 4S 

 

Sursa: Daily Mail

Uncharted 3: Drake's Deception Review: Blockbuster-ul anului

Uncharted 2: Among Thieves a fost unul dintre cele mai bune jocuri ale tuturor timpurilor, încasând, la momentul apariţiei sale (2009), marea majoritatea distincţiilor de tipul Game of The Year. N-are rost să intrăm acum în detalii despre acest subiect, tot ce vă pot spune este că trebuie să jucaţi neapărat Uncharted 2 (şi, de ce nu, şi primul titlu al seriei), dacă nu aţi făcut-o deja. În toată activitatea mea de "critic de jocuri video", am considerat că doar două jocuri au fost demne de nota maximă (10). Unul dintre acestea a fost Uncharted 2: Among Thieves.

Şi totuşi, de ce atâta vorbăraie despre titlul precedent al seriei când este evident că subiectul acestui articol esteUncharted 3: Drake's Deception? Ei bine, Uncharted 2 să zicem că este principalul "inamic" al succesorului său, pretenţiile legate de acest al treilea joc al seriei ridicându-se la cote alarmante tocmai datorită calităţii de necontestat a precursorului.

Şi, în mare parte, Uncharted 3 reuşeşte să se ridice la înălţimea titlului anterior, fără a reuşi însă să-l detroneze. Lăsând la o parte povestea şi gameplay-ul propriu-zis, excelente şi în cazul celui de-al treilea joc, Uncharted 3 lasă impresia că principalul scop al echipei producătoare de la Naughty Dog a fost depăşirea lui Uncharted 2 şi nu neapărat crearea unui titlu cu adevărat original.

De această dată, povestea lui Nathan Drake este mult mai personală, aceasta explorând atât legătura cu camaradul său de-o viaţă - Victor "Sully" Sullivan, cât şi relaţia amoroasă cu Elena, reporteriţa de care Nate se îndrăgostise în primul Uncharted. Îşi mai fac apariţia şi alţi eroi consacraţi ale seriei, precum şi feţe noi, jocul lăsând totuşi impresia că Naughty Dog s-a chinuit să introducă cât mai multe personaje, fără a le dezvolta tuturor personalităţile într-un mod cu adevarăt satisfăcător. Chiar şi aşa, nu vor lipsi momentele dramatice, Uncharted 3 reuşind să stârnească nişte sentimente la care alte jocuri nici măcar nu pot visa.

În ceea ce priveşte gameplay-ul propriu-zis, Uncharted 3 păstrează aproape intactă formula de aur din titlurile precedente: aventura misterioasă a la Indiana Jones (căutări de comori, rezolvarea de puzzle-uri, dezactivarea capcanelor, acrobaţii ce sfidează moartea etc.) combinată cu acţiune furibundă, în cel mai pur stil third person shooter. Totuşi, cele două componente sunt parcă mult mai bine delimitate în acest joc.

Secvenţele de shooting sunt parcă mai frecvente şi mult mai dificile, o îmbunătăţire sesizabilă fiind adusă luptelor corp la corp. Acestea folosesc un sistem asemănător cu cel din Batman: Arkham City, existând butoane dedicate pentru atac, eschivă sau incapacitarea adversarului. De asemenea, acum Drake se poate confrunta cu mai mulţi inamici simultan, într-un stil care aminteşte tot de cel mai nou joc Batman.

Totuşi, nu lupta propriu-zisă îţi ia ochii, ci locaţiile extrem de spectaculoase în care aceasta se desfăşoară: într-un castel în flăcări, într-o peşteră infestată de paianjeni, într-un cimitir naval, în cala inundată a unui vapor sau chiar călare pe un armăsar oriental, în urmărirea unui convoi. Totuşi, ca revers al medaliei, Naughty Dog pot fi traşi un picuţ de urechi, secvenţa finală din Uncharted 3 fiind prea asemănătoare cu sfârşitul titlului precedent.

În ceea ce priveşte partea de aventură a jocului, lucrurile stau în mare parte aşa cum ne-au obişnuit primele două titluri Uncharted, cu menţiunea ca puzzle-urile, de această dată, au fost gândite ceva mai bine. Dacă în Uncharted 2 soluţiile erau mură-n gură, în Drake's Deception nu o dată am fost nevoit să "experimentez" ceva mai multă vreme până să găsesc rezolvările. Per total, campania single player are o durată de 7-10 ore, în funcţie de nivelul de dificultate ales şi numărul de comori ascunse pe care reuseşti să le găseşti.

Un capitol la care Uncharted 3 stă cu adevărat mult mai bine ca predecesorul său este componenta multiplayer, care este livrată în două "arome": competitivă şi cooperativă. În cazul acesteia de urmă, modurile de joc permit abordarea unor niveluri de sine stătătoare, bazate pe trecerea printr-un ciclu de obiective, care trebuie rezolvate în timp ce jucătorii sunt asaltaţi de valuri de inamici, dar şi a unei campanii separate, cu propria sa poveste, special dezvoltată pentru co-op.

Atât în cooperativ, cât şi în modurile competitive free for all sau bazate pe echipe, jocul este extrem de bine realizat, ieşind în evidenţă atât armele grele, precum şi accentul deosebit pus pe folosirea execuţiilor melee. În multiplayer,Uncharted 3 pur şi simplu dă impresia unui aşa-zis "haos organizat", sentiment ce aduce aminte de partidele de Quake sau Unreal. Spre deosebire de acestea însă, Uncharted 3 foloseşte un sistem de progresie în nivel bazat pe experienţa acumulată în lupte.

Fiecare kill şi acţiune indeplinită cu succes duce la câştigarea de bani virtuali, ce pot fi mai apoi investiţi în personalizarea modelului folosit de jucator şi în deblocarea de upgrade-uri pentru arme, de boostere sau medal kickbacks. Boosterele sunt asemănătoare cu perk-urile din Call of Duty, în timp ce medal kickback-urile permit activarea unui soi de power-up-uri atunci când jucătorul acumulează un număr anume de medalii (medaliile pot fi câştigate realizând diferite acţiuni în timpul jocului: uciderea unui număr ridicat de inamici, folosirea succesivă a atacurilor melee, activarea unor maşinării etc.).

Dacă nu v-aţi dat seama din descrierea de mai sus, multiplayer-ul din Uncharted 3 este excelent şi creează dependenţă, mai ales în condiţiile în care, pe lângă PlayStation Network, aceste moduri de joc pot fi abordate şi local: fie prin LAN (competitiv), fie splitscreen (cooperativ). N-am întâmpinat niciun fel de probleme în ceea ce priveşte conectarea la servere, eventualul lag sau pierderi de performanţă în timpul sesiunilor splitscreen.

Un capitol la care Uncharted 2: Among Thieves şi-a umilit de-a dreptul concurenţa în 2009 a fost grafica, combinaţia de viziune artistică extraordinară şi tehnologie extrem de bine optimizată făcând să suspine şi deţinătorii de PC-uri performante ale acelor vremuri. Uncharted 3: Drake's Deception încearcă să ţină steagul sus şi în această privinţă, unele dintre scenele din joc (deşertul, cimitirul de îmbarcaţiuni, scufundarea vaporului) fiind impresionante din acest punct de vedere.

Totuşi, vremea a trecut, iar tehnologia a avansat, Uncharted 3 nemaireuşind să impresioneze la nivelul la care o făcea predecesorul său. Totuşi, sar în ochi efectele excelente de lumină volumetrică, texturile foarte bine definite şi suportul pentru afişajul 3D stereoscopic, Uncharted 3 fiind probabil cel mai arătos joc de console al momentului.

Din fericire, în ceea ce priveşte partea audio, Drake's Deception străluceşte din nou, cu o coloană sonoră orchestrală care se potriveşte de minune oricărei situaţii întâlnite în joc, dar şi datorită vocilor de excepţie, interpretate de aceeaşi actori prezenţi în distribuţia seriei încă de la începuturile acesteia (Nolan North & co).

În concluzie, Uncharted 3: Drake's Deception este un must-have pentru deţinătorii de PlayStation 3 şi nu numai (în curând vin sărbătorile de iarnă şi o consolă sub brad n-ar fi o idee deloc rea). În ciuda momentelor sale dramatice, campania single player poate nu se ridică la nivelul celei din Uncharted 2 (dar nici departe nu-i); în schimb, modurile multiplayer sunt cireaşa de pe tort, într-atât de bine realizate încât dau dependenţă. Faceţi-vă un bine şi nu rataţi acest joc.

sursa:g04games.ro

Atentie la virusul de Yahoo Messenger care vorbeste cu tine

Nu cred că sunt singurul care a primit în ultimul timp cereri de adăugare în lista de prieteni din Yahoo Messenger a unor ID-uri ciudate. De obicei ele sugerează o prezenţă feminină la capătul celălalt al firului şi sunt îmtâmpinate cu un refuz categoric din partea mea. Specialiştii BitDefender ne avertizează că în spatele unui astfel de ID se poate ascunde o nouă ameninţare pentru utilizatori: viermele Trojan.YIMBot.K.

Conversaţie pe Yahoo Messenger cu un vierme/bot

Acesta este destul de politicos şi se foloseşte de recenta trecere în nefiinţăa şefului Apple, Steve Jobs. Compania din Cupertino ar oferi laptopuri MacBook gratuite în memoria sa şi eşti invitat să te inscrii pe o pagină web pentru a primi unul. Bot-ul poate să poarte o scurtă conversaţie destul de convingătoare pe Yahoo Messenger şi este în stare să te asigure că are antivirusul cu update-urile la zi.

Link-ul menţionat te trimite spre o pagină cu oferte de lucru de acasă. De aici lucrurile devin foarte periculoase pentru utilizator. Un antivirus performant ar trebui să avertizeze utilizatorii că pagina cu pricina este periculoasă şi să blocheze accesul. Vă recomandăm prudenţă atunci când adăugaţi în lista din Messenger ID-uri necunoscute.

sursa:go4it.ro

A. Lange & Sohne: The Lange 1

They're not Swiss, but A. Lange & Sohne produces some of the finest watches out of their headquarters in Glashutte, Germany. Each one is only constructed using precious metals, and the Lange 1, in particular, is recognized for a patented outsize date and off-center dial. Fun fact: Each watch is assembled, disassembled and re-assembled to ensure quality — German Engineering at its finest.

Read more: http://www.esquire.com/the-side/style-guides/heirloom-watches-2012#ixzz1daMR3p1e

Panerai: The Radiomir Black Seal

This watch reproduces the original design of the first Panerai, from 1938, that was created for the Royal Italian Navy and is quite often known as the flagship of Panerai. It features a killer hand-wound mechanical movement of Panerai's OP XI calibre. It's also an officially certified chronometer which means it does, and will, keep incredibly accurate time

Read more: http://www.esquire.com/the-side/style-guides/heirloom-watches-2012#ixzz1daMEY34w

Richard Mille: The RM27

Richard Mille is a newer watch company (est. 2001), but what they lack in history, they make up in pure engineering brilliance. With their cutting-edge design, they've taken horology to new heights. For instance, the famed RM27 (created for Rafael Nadal) is so light it floats in water. The movement itself weighs in at 3.83 grams. In short, this one's a prime example of what 21st-century watchmaking is all about.

Read more: http://www.esquire.com/the-side/style-guides/heirloom-watches-2012#ixzz1daM37PoG

Rolex: The Day-Date

This beauty was introduced in 1956 and is commonly referred to as the "President," from the moment when Rolex reportedly gave one to Dwight Eisenhower. Some argue it was a Rolex Datejust that Ike wore, but no matter: The Day-Date has graced the wrists of Presidents Johnson, Nixon, Ford, Reagan, Nixon, Kennedy and countless others.

Read more: http://www.esquire.com/the-side/style-guides/heirloom-watches-2012#ixzz1daLuo8Q8

GQ:Ben Ferrari's New York Street Style

There are few better style destinations in the world than downtown New York. Our intrepid photographer stalks the streets for the city's most interesting men

Read More http://www.gq.com/style/street-style/201111/ben-ferrari-new-york-city-street-style#ixzz1daKkcdWA

GQ:The Week in Style: 11.11.11

Brad Pitt in Tokyo. 
Pitt's cuffs could afford to be a few inches shorter, but otherwise, he pulls off the slouchy-chic director thing well.

Read More http://www.gq.com/style/week-in-style/201111/best-dressed-men-worst-dressed-men-11-11-2011#ixzz1daJsiDNO

ONU: Imagini din satelit publicate de Google arată că Iranul ar putea fabrica arme nucleare. GALERIE FOTO

ONU: Imagini din satelit publicate de Google arată că Iranul ar putea fabrica arme nucleare. GALERIE FOTO

• 
• 
• 
• 
• 
• 

Google a dat publicităţii mai multe fotografii cu două centrale din Iran, unde ONU spune că s-ar putea fabrica arme nucleare, scrie Daily Mail.

Imagini din satelit ale centralelor din oraşele Arak şi Natanz arată modificările survenite din octombrie 2010 până în prezent.

Google a lansat imaginile la cererea Agenţiei nucleare a ONU (IAEA), care şi-a exprimat "îngrijorări serioase privind posibilia dimensiune militară a programului nuclear iranian".

Un raport al IAEA, lansat săptămâna aceasta, arată că, "în timp ce unele activităţi din Iran au aplicaţii civile şi militare, altele au aplicaţii specifice armelor nucleare".

Conform cercetării agenţiei, iranienii ar fi testat detonatoare, focoase nucleare şi alte substanţe explozive.

De asemenea, iranienii ar pregăti o armă nucleară capabilă să atace Israelul, mai arată raportul IAEA. "Aceste descoperiri discreditează total declaraţia liderilor iranieni, care spun că ţara nu pregăteşte nicio armă nucleară", a declarat ministrul de Externe britanic, William Hague.

Centrala din Natanz (octombrie 2010)

Centrala din Natanz (noiembrie 2011)

În Natanz, există două uzine de îmbogăţire a combustibilului, însă acestea sunt dotate cu arme anti-aeriene. Fiind cea mai mare centrală din Iran, reprezintă "principalul motiv al conflictului cu ONU", scrie Daily Mail.

Centrala din Arak (octombrie 2010)

Centrala din Natanz (noiembrie 2011)

În Arak, este o fabrică de producţie a apei grele, care poate fi însă folosită şi pentru obţinerea de energie nucleară. Raportul IAEA afirmă că, în august, ONU a cerut să i se permită accesul în interiorul facilităţii, dar Iranul a refuzat. Astfel, ONU a ajuns să monitorizeze centralele din satelit, cu ajutorul Google.

La începutul acestei săptămâni, s-a aflat că Israelul ar plănui să lanseze un atac militar asupra Iranului, înainte de Crăciun, pentru a preveni fabricarea de arme nucleare în ţara islamică.

ONU susţine că Iran ar dezvolta şi centrala de la Parchin

sursa:gandul.info

Lista de cheltuieli a statului român. GUVERNUL explică unde se duc banii din BUGETUL 2012

EXCLUSIV. Lista de cheltuieli a statului român. GUVERNUL explică pentru GÂNDUL pe ce se duc banii din BUGETUL 2012

Administraţia Prezidenţială a primit pentru 2012 un buget mai mare cu circa 184.000 de euro faţă de 2011, justificat de acordarea de medalii şi de lucrările la Muzeul Cotroceni, în timp ce la Secretariatul General al Guvernului diminuarea bugetului de la 964,8 milioane lei la 712,36 milioane lei este cauzată de scăderea sumelor pentru reabilitarea Palatului Victoria.

Consilierul de stat al premierului, Andreea Paul (Vass), a explicat pentru gândul cum se justifică fiecare propunere de modificare a bugetelor de care vor beneficia instituţiile statului anul viitor. Potrivit sursei citate, unele instituţii au nevoie de mai mulţi bani în 2012 faţă de 2011 pentru a putea atrage fonduri europene nerambursabile, altele pentru a angaja funcţionari (de ex. Curtea de Conturi, Consiliul Concurenţei), iar altele pentru a putea organiza evenimente festive (Curtea Constituţională) sau pentru achiziţionarea unui sediu în provincie. La polul opus se află instituţiile care pierd bani din motive de disponibilizări de personal (Ministerul de Interne) sau ca urmare a reducerii sumelor necesare unor programe (Ministerul Dezvoltării Regionale).

"Suplimentarea fondurilor (pentru Administraţia Prezidenţială-n.red.) de la 28,8 milioane de lei la 29,6 milioane de lei este pentru medalii şi pentru Muzeul Cotroceni", ne-a explicat Andreea Paul (Vass).

16 ordonatori principali de credite vor avea mai puţini bani decât în 2011

În total, 16 ordonatori principali de credite vor primi mai mulţi bani în 2012, comparativ cu 2011, potrivit proiectului bugetului de stat, în timp ce acelaşi număr de instituţii publice vor obţine mai puţini bani, faţă de anul în curs.

Citeşte şi CUM ARATĂ BUGETUL PE 2012. Guvernul îşi imaginează că va avea venituri la buget cu 13,5% mai mari, aproape 1 MILIARD DE DOLARI numai din încasările de TVA

Executivul susţine că diminuarea de la 3,44 miliarde lei la 3,15 miliarde lei la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului este în principal din cauza reducerii sumelor aferente programelor de "Pietruirea, reabilitarea şi/sau asfaltarea drumurilor" şi "Alimentarea cu apă a satelor".

Ministerul Muncii va primi mai puţini bani decât în 2011 ca urmare a scăderii transferurilor din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Explicaţiile obţinute de gândul privind fondurile de care va beneficia fiecare dintre ministere arată că, de exemplu, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Mediului au primit mai mulţi bani faţă de 2011 pentru atragerea fondurilor europene nerambursabile.

Curtea de Conturi are nevoie de fonduri mai multe pentru majorarea cu 30 a numărului de posturi, precum şi pentru achiziţionarea unui sediu pentru Camera de Conturi Dolj, iar Agenţia Natională de Integritate are nevoie de mai mulţi bani, printre altele, pentru finanţarea în anul 2012 a 10 posturi suplimentare, precum şi pentru cumpărarea unor servicii de arhivare electronică a declaraţiilor de avere.

Ministerul de Interne are mai puţini bani pentru că are mai puţini angajaţi

În cazul Ministerului Finanţelor, suplimentarea fondurilor se explică în principal prin fondurile necesare pentru plata despăgubirilor de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, la Ministerul Economiei, majorarea se datorează în principal asigurării sumelor necesare pentru programul Kogălniceanu şi pentru închiderea minelor.

Citeşte şi Emil Boc: "Paza bună trece primejdia rea". România îşi poate majora deficitul bugetar în 2012, dacă Europa evoluează bine

La Ministerul de Interne reducerea bugetului în anul 2012 se datorează şi faptului că în cursul anului 2011 numărul de posturi din minister se diminuează cu 10.000 de posturi.

Pentru că au de soluţionat de 10 ori mai multe contestaţii faţă de acum 5 ani, reprezentanţii Consiliul National de Solutionare a Contestaţiilor au primit, prin proiectul de buget, o sumă mai mare pentru 2012 decât în acest an.

Executivul mizează pe venituri în creştere cu 13,5%

Proiectul de buget arată că, pentru anul viitor, Guvernul mizează pe venituri de 95,65 miliarde lei, în creştere cu 13,5% faţă de încasările prognozate pentru acest an şi cheltuieli totale de 112,8 miliarde lei, similare cu nivelul din acest an. Bugetul de stat pentru anul viitor a fost construit pe un deficit de 17,1 miliarde lei.

Guvernul a mai estimat o creştere de aproape 3 miliarde de lei la încasările din taxa pe valoare adăugată (TVA), de la 46,8 miliarde lei la 49,65 miliarde lei. Având în vedere cifrele de deficit şi creştere economică convenite de Guvern cu FMI, deficitul pe bugetul consolidat ar trebui să se situeze la 12,1 miliarde lei, cu 5 miliarde de lei mai puţin decât deficitul bugetului de stat. Şeful misiunii Jeffrey Franks a spus că proiecţia pentru anul viitor indică un PIB de 575 de miliarde lei, iar deficitul nu va depăşi 2,1% din PIB.

Vă prezentăm explicaţiile obţinute de gândul pentru modificările din proiectul de buget:

Suplimentări ale bugetelor:

Ministerul Mediului şi Pădurilor
Suplimentarea de la 2,28 miliarde lei la 2,994 miliarde lei se datorează în principal asigurării sumelor aferente contribuţiei naţionale la POS Mediu.

Ministerul Sănătăţii
Suplimentarea de la 4,82 miliarde lei la 5,46 miliarde lei se datorează aplicării prevederilor art.213 alin.(2) lit.h) din Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, potrivit carora contributia de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile din pensii pana in 740 de lei se suporta de la bugetul de stat.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
Suplimentarea de la 14,27 miliarde lei la 14,79 miliarde lei se datorează în principal asigurării sumelor aferente fondurilor externe nerabursabile pentru POS Transport

Ministerul Finanţelor Publice

Suplimentarea de la 2,85 miliarde lei la 3 miliarde lei în anul 2012 faţă de anul 2011 se datorează în principal fondurilor necesare pentru plata despăgubirilor în numerar de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor aferente legilor de restituire, fiind incluse fonduri suplimentare de la bugetul de stat pentru echivalarea diminuării Fondului Proprietatea.

Citeşte şi Guvernul impune companiilor de stat să îngheţe angajările şi limitează cheltuieli cu salarii

Ministerul Afacerilor Externe
Suplimentarea de la 540,7 milioane lei la 646,27 milioane lei se datorează în principal fondurilor necesare cofinanţării naţionale aferente programelor finanţate din Fondul Social European şi din Fondul Frontierelor Externe (31,5milioane lei), finanţării din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană aferente acestor programe ( 60,5 milioane lei) precum şi organizării expoziţiei EXPO 2012-Yeosu-Coreea.

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
Suplimentarea de la 1,607 miliarde lei la 1,67 miliarde lei se datorează în principal asigurării sumelor necesare subvenţionării dobânzii aferente cardului Kogălniceanu, asigurării sumelor necesare acoperirii angajamentelor aferente proiectului pentru închiderea minelor, regenerarea mediului şi reconstrucţia socio-economică a regiunilor afectare finanţat din cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă precum si a asigurării sumelor aferente contribuţiei naţionale la POSCCE.

Ministerul Comunicaţiilor si Societăţii Informaţionale
Suplimentarea de la 214,95 milioane lei la 266,44 milioane lei se datorează în principal asigurări sumelor necesare acoperirii contravalorii licenţelor în şcoli precum şi a asigurării sumelor aferente fondurilor externe nerambursabile postaderare pentru care MCSI este beneficiar de proiecte.

Curtea de Conturi
Suplimentarea de la 149,4 milioane lei la 185,8 milioane lei se explică în principal prin majorarea numărului de posturi finanţat cu 30 posturi pentru Autoritatea de Audit, personal care beneficiază de prevederile Legii nr. 490/2004, derularea in anul 2012 de proiecte noi finanţate din fonduri europene şi asigurării fondurilor pentru achiziionarea unui sediu pentru Camera de Conturi Dolj.

Agenţia Naţională de Integritate
Suplimentarea de la 13,7 milioane lei la 42,9 milioane lei se datorează în principal pentru finantarea in anul 2012 a 10 posturi suplimentarea faţă de anul 2011, achiziţionarea serviciilor de arhivare electronică a declaraţiilor de avere şi de interese şi servicii asociate, serviciilor de implementare şi mentenanţă pentru aplicaţie informatică destinată suportului administrativ al Agenţiei, derularea din anul 2012 a unui proiect cu finanţare nerambursabilă din Programul Operaţional "Dezvoltarea capacităţii administrative" (22,3 milioane lei).

Citeşte şi Guvernul estimează pentru 2012 o scădere uşoară a şomajului, cu numai 35.000 persoane

Ministerul Afacerilor Europene
Suplimentarea de la 65,45 milioane lei la 86,7 milioane lei se datorează suplimentarii sumelor aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare (FEN), acest minister fiind şi autoritate de management pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnica şi având ca misiune principală creşterea gradului de absorbţie al fondurilor externe nerambursabile.

Consiliul Superior al Magistraturii
Suplimentarea de la 71,7 milioane lei la 79,1 milioane lei se datorează în principal derularii în anul 2012 a unor proiecte noi finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Consiliul Concurenţei
Suplimentarea de la 34,65 milioane lei la 41,4 milioane lei se datorează în principal majorării numărului de posturi finanţat cu 10 posturi şi derulării de proiecte noi finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Curtea Constituţională
Suplimentarea de la 12,44 milioane lei la 13,9 milioane lei se datorează în principal pentru asigurarea fondurilor aferente organizarii manifestărilor consacrate sărbătoririi a 20 de ani de la înfiinţarea Curtii, cât şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere a bazei materiale şi de protocol a RA-APPS-ului efectuate în conformitate cu prevederile HG nr.60/2005 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat".

De zece ori mai multe contestaţii de soluţionat

Administraţia Prezidenţială
Suplimentarea fondurilor de la 28,8 milioane lei la 29,6 milioane lei este pentru medalii şi pentru Muzeul Cotroceni.

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
Suplimentarea de la 8,78 milioane lei la 9,1 milioane lei se datorează necesităţii asigurării cheltuielilor necesare desfaşurării activităţii CNSC, respectiv a soluţionării contestaţiilor al căror număr a crescut anual (de la 700-800 contestaţii în anul 2006 la 7000-9000 contestaţii în prezent).

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989
Suplimentarea de la 2,39 milioane lei la 2,5 milioane lei se datorează creşterii numărului de beneficiari ai Legii nr.341/2004 cărora li se acordă orteze, proteze, materiale sanitare etc., a cheltuielilor destinate acţiunilor de comemorare a Revoluţiei din Decembrie 1989, precum şi a cheltuielilor pentru plata sentinţelor civile.

Diminuări ale bugetelor:

Ministerul Administraţiei şi Internelor
Diminuarea in de la 9,5 miliarde lei la 7,86 miliarde lei este explicată în principal prin trecerea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. De asemenea, reducerea în anul 2012 se datorează şi faptului că în cursul anului 2011 numărul de posturi din minister se reduce cu 10.000 de posturi, precum şi a faptului că în anul curent au fost prevăzute fonduri pentru recensământul populaţiei şi locuintelor (94,7 milioane lei), actiune specifică numai anului 2011.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
Diminuareade la 33,22 miliarde lei la 31,93 miliarde lei se datorează scăderii transferurilor din bugetul de stat către bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul asigurarilor pentru somaj si neacordarea unor indemnizatii prevazute de lege pentru luptatorii remarcati prin fapte deosebite in cadrul Revolutiei din Decembrie 1989.

Citeşte şi Sulfina Barbu, la „Interviurile Gândul”: Cu siguranţă, în 2012, pensiile nu vor fi impozitate

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Diminuarea de la 15,9 miliarde lei la 14,97 miliarde lei se datorează în principal reduceri sumelor aferente contribuţiei naţionale la fondurile externe nerambursabile postaderare (FEADR şi FEP) la nivelul de 5% precum şi reducerea sumelor aferente împrumuturilor acordate fondurilor de garantare în vederea garantării creditelor acordate beneficiarilor proiectelor dinanţare din FEN.

Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Turismului
Diminuarea de la 3,44 miliarde lei la 3,15 miliarde lei se datorează în principal reduceri sumelor aferente programelor "Pietruirea, reabilitarea şi/sau asfaltarea drumurilor", "Alimentarea cu apă a satelor" datorită trecerii acestora ca finanţare în cadrul PNDI, precum şi a finalizării în anul 2011 a "Programelor PHARE şi alte programe cu finanţare nerambursabilă".

Secretariatul General al Guvernului
Diminuarea de la 964,8 milioane lei la 712,36 milioane lei se datorează diminuarii sumelor pentru obiectivul de investiţii "Cladire Palat Victoria" cu termen de finalizare 2011, a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile pre şi postaderare, a cheltuielilor aferente susţinerii cultelor pentru care în anul 2011 bugetul SGG a avut şi o suplimentare din Fondul de rezervă de 35 milioane lei, precum şi a sumelor aferente recensământului populaţiei şi locuinţelor.

Citeşte şi Consiliera Andreea Paul (Vass), despre cum a calculat Guvernul cifrele din proiectul bugetului de stat: "Creşterea încasărilor din TVA merge în paralel cu majorarea PIB"

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Diminuarea de la 8,92 miliarde lei la 8,71 miliarde lei se datorează, îin principal, reducerii sumelor aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare (FEN) şi a celor pentru active nefinanciare-titlu la care s-au propus sume mai mici pentru finanţarea cheltuielilor de capital aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat care, potrivit legii, se asigură cu precădere din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ respective. În anul 2011, bugetul MECTS a fost suplimentat din Fondul de rezervă cu 86,2 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor de capital aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar.

Ministerul Culturii şi Patrimoniului National
Diminuarea de la 795,9 milioane lei la 600,406 milioane lei se datorează faptului că în anul 2012 nu au fost cuprinse sume pentru Festivalul Enescu-care se desfăşoară o dată la 2 ani, precum şi faptului că au fost propuse sume mai mici la titlul "Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă" ca urmare a finalizării obiectivului Biblioteca Naţională.

Ministerul Justiţiei
Diminuarea de la 2,25 miliarde lei la 2,13 miliarde lei se datorează în principal finalizării proiectelor PHARE şi a celor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Academia Română
Diminuarea de la 396,5 milioane lei la 354,3 milioane lei se datorează reducerii sumelor aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare (FEN).

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
Diminuarea de la 45,5 mil. lei la 20,8 mil. Lei se datorează în principal asigurării în anul 2011 din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului a sumei de 21.283 mii lei necesare pentru finanţarea cheltuielilor legate de reprezentarea României în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii.

Scad cheltuielile cu bunuri şi servicii la Radio şi TVR

Societatea Română de Radiodifuziune
Diminuarea de la 182,67 milioane lei la 159,1 milioane lei se datorează diminuării cheltuielilor cu bunurile si serviciile, titlu de la care se suportă cheltuielile aferente închirierii staţiilor şi circuitelor de către SN Radiocomunicaţii.

Citeşte şi TVR: Politicienii care susţin eliminarea taxei tv ar trebui să îşi asume desfiinţarea televiziunii publice

Societatea Română de Televiziune
Diminuarea de la 173,1 milioane lei la 150,2 milioane lei se datorează diminuarii cheltuielilor cu bunurile si serviciile, titlu de la care se suportă cheltuielile aferente închirierii staţiilor şi circuitelor de către SN Radiocomunicaţii.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
Diminuarea de la 546 milioane lei la 534,8 milioane lei se datorează finalizării în anul 2011 a "Programelor PHARE şi alte programe cu finanţare nerambursabilă".

Autoritatea Electorală Permanentă
Diminuarea de la 21,4 milioane lei la 15,38 milioane lei este explicat în principal prin faptul că în anul 2011 s-au alocat sume ( 295 mii lei conform HG nr. 748/2011) din Fondul de rezerva la dispoziţia Guvernului pentru alegeri parlamentare parţiale. În anul 2011 s-au alocat fonduri pentru implementarea Registrului electoral (actiune specifica anului curent).

Senatul şi Camera Deputaţilor primesc mai puţini bani

Senatul României
Diminuarea de la 90,7 milioane lei la 85,3 milioane lei se explică în principal prin aceea că în anul 2011 s-au alocat sume ( 11 milioane conform HG nr. 465/2011) din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului pentru finanţarea cheltuielilor aferente organizării la Bucureşti a Sesiunii Anuale a Adunării Parlamentare NATO. Prin proiectul de buget pe anul 2012 comparativ cu bugetul instituţiei pe anul 2011, exclusiv sumele din Fondul de rezervă, s-au alocat credite bugetare mai mari cu 7%.

Citeşte şi Şedinţă-fulger a senatorilor PDL. Ce planuri au pedeliştii pentru încercarea de înlocuire a lui Geoană

Camera Deputaţilor
Diminuarea de la 210 milioane lei la 209,8 milioane lei se datorează în principal faptului că în anul 2011 s-au alocat sume ( 12,1 milioane conform HG nr. 465/2011) din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului pentru finanţarea cheltuielilor aferente organizarii la Bucuresti a Sesiunii Anuale a Adunaăii Parlamentare NATO. Prin proiectul de buget pe anul 2012 comparativ cu bugetul instituţiei pe anul 2011, exclusiv sumele din Fondul de rezervă, s-au alocat credite bugetare mai mari cu 6%.

sursa:gandul.info