Filosof britanic: Bucureştiul nu mai este un habitat uman

Reclamele din Bucureşti inspiră furie, scrie intelectualul britanic Roger Scruton, într-o analiză publicată de Prospect Magazine. "Uitaţi-vă la modul scandalos în care este tratat Bucureştiul, care nu mai este un habitat uman, ci un suport de imagini", adaugă cunoscutul filosof, într-un articol despre noile iconuri ale lumii moderne.


Într-o analiză publicată în Prospect Magazine, intitulată De la Cristos la Coca Cola, filosoful şi scriitorul Roger Scruton foloseşte la un moment dat, ca exemplu negativ, Bucureştiul. În analiza sa, Scruton comentează o nouă carte apărută, Christ to Coke: How Image Becomes Icon, scrisă de Martin Kemp.  Scruton insistă, însă, pe diferenţa între adevăratele iconuri şi imaginile brandurilor. Filosoful critică invazia reclamelor - ca un abuz vizual, dar nu numai - din mijlocul oraşelor.
"Uitaţi-vă la modul scandalos în care este tratat Bucureştiul, care nu mai este un habitat uman, ci un suport de imagini, multe dintre ele animate, cele mai rele invocând sticla de Coca Cola, toate inspirând, în mine şi în ceilalţi, o furie clocotitoare, o furie împotriva profanării", scrie Scruton.
Controversele acestea ne spun câte ceva despre abisul dintre iconul sacru şi brandul secular. Iconurile invită la profanare, brandurile invită la furie, pentru că sunt deja profanări - ale locurilor în care au fost plasate, cum sunt panourile digitale din Bucureşti, adaugă acesta.
De altfel, chiar şi publicitarii români spuneau că haosul şi kitschul definesc cel mai bine publicitatea stradală din România, potrivit unui articol publicat de REALITATEA.NET anul trecut.
"Panourile sunt îngrămădite până la refuz, unele în altele. În concluzie outdoor-ul în Romania e prea informativ, prea pestrit şi prea aglomerat pentru a mai avea şi impact. Putem folosi cuvântul kitsch", explica Liviu David, director de creaţie Next Advertising.
Un proiect de lege aprobat de Guvern vrea să interzică amplasarea de suporturi pentru publicitate stradală în parcuri, pe arbori, în parcurile şi rezervaţiile naturale, pe sediile instituţiilor publice, pe asfaltul drumurilor. Elena Udrea, iniţiatorul actului normativ, spunea anul trecut că "centrele istorice, monumentele, clădirile monumente istorice nu vor mai permite niciun fel de publicitate".


sursa:realitatea.net