Totalul afișărilor de pagină

vineri, 18 noiembrie 2011

Gulerul “mandarin”


Vei realiza, la un moment dat, o evidenta – aceea ca cea mai vorbita limba din lume nu e nici pe departe engleza, ci chineza, cu dialectele sale specifice.
Asta mi-a trecut prin minte cand, zilele trecute, am zarit in lobby-ul uneia din salile de conferinte ale companiei o gramada ordonata de ochi oblici, sub care zambetele largi, invatate de mici, scruta curioasa orice posibilitate de a aborda un interlocutor. Baietii sunt pusi pe treaba din insasi setarea rasei. De apreciat si de tinut minte. Mai greu de aplicat.
In mod particular l-am apreciat pe cel ce venise imbracat in tinuta traditionala – compleu, format din pantalon si jacheta, cu particularitatea celei din urma, ca reverele nu se mai rasfrangeau pe piept, ci urcau spre partea de sus si protejau gatul in forma, parca, a unei camasi neterminate. L-am intrebat daca nu-l jeneaza un astfel de guler si mi-a spus ca e, in fapt, unul din cele mai comode modele de guler pe care le stie. Si mi-a mai spus ca face parte din traditia familiei lui sa se imbrace asa, de secole, inclusiv la reuniuni de afaceri. Dupa care a zambit si mi s-a inclinat in semn de respect. Am plecat umerii si privirea intr-un gest identic, aproape fara sa vreau.
M-a impresionat tinuta lui. Proiectand rapid un model identic, din memorie, i-am revazut tinutele lui Dinescu, purtate cu o consecventa de invidiat. Si le-ar putea patenta in dosarul imaginii proprii.
In ce ma priveste, amintirea prima despre un guler de gen nu face referire la o tunica, ci mai degraba la o camasa din bumbac, verde, pe care o purtam in anii de scoala primara. Erau inca anii in care influenta sovietica mai trimitea inca ecouri in mijlocul familiilor de romani – fie prin parinti, fie prin generatia celui de-al doilea razboi mondial si a anilor ce au urmat. Am inteles astfel ca port o rubasca (din rusescu – rubaska), o camasa fara gulere, cu prindere pe umar si care se purta in afara pantalonilor, asa cum indica croiala. Avea eticheta in litere chirilice, semn ca industria textila sovietica era in anii sai de glorie.
Studiind cataloage cu ilustratii vestimentare i-am inteles si sorgintea – cea militara. Caci acest fel de tunica, acest model de guler a penetrat spatiul sovietic si a intrat in linia croielilor uniformelor militatre ale ofiterilor. Bumbii metalici si epoletii sunt doar doua elemente pe care le vei regasi in istoria costumului, alaturi de acest tip de guler.
Dat fiind forma tubulara a desenului sau, recomand cu mare caldura purtarea pe sub acest tip de jacheta a unei camasi de acelasi fel, cu acelasi desen al gulerului. Daca te vei stradui, vei reusi sa desenezi o astfel de tinuta, inclusiv pentru participarea la ceremonii.
Cu referire directa la conformatia corpului, nu e indicat purtarea unui astfel de costum daca ai o conformatie astenica sau un gat subtire si lung. Forma unui astfel de costum nu face altceva decat sa alungeasca silueta si mai mult. Daca ai o astfel de constitutie, ramai la linia costumelor clasice.
Ce mai apreciez la acest model? Iese din tipare – dat fiind ca are cinci, sase nasturi, ce inchid aproape ermetic jacheta, “pana in gat”, nu mai functioneaza regulile, sper, bine invatate, despre inchiderea corecta a nasturilor unui sacou clasic.
In plus, in civilizatia occidentala, gulerul scurt si drept e asimilat cu haina preoteasca si solemnitatea pe care o incumba acestea – provoaca traditionalul “Sar’na, parinte! …Fii binecuvantat, fiule!”. La noi, mai rar. Sau, cel mult, la sarbatorile pascale sau de Craciun. Ca sa nu cumva sa nu spui ca ti-am zis exista si teritorii, mai ales in Europa, in care purtarea unui astfel de guler este asimilata cu apartenenta la anumite secte religioase.
Daca ne ducem spre extrema superioara, pretioasa, a tinutelor barbatesti – tinutele formale – o camasa cu un astfel de guler nu va fi asezata niciodata alaturi de, sa spunem, un frac, parte integranta a unei tinutewhite-tie.
Daca revin la prietenul meu asiatic de la inceputul discutiei de astazi si ma gandesc la ce spunea, tind sa-i dau crezare, intru comoditatea si, in acelasi timp, solemnitatea purtarii unei astfel de tinute. Am ca probatoriu un masiv Steven Seagal sau un marunt Bruce Lee, ce se miscau maiestuos in scenele filmate – kung fu style, baby!


sursa:domnideromania.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu