Totalul afișărilor de pagină

luni, 17 octombrie 2011

Magistrati: "Huidu nu scapa de inchisoare"

Libertatea carcotasului este la mana judecatorilor, care ar putea sa-l condamne la inchisoare intre unu si 10 ani, pentru ca a provocat accidentul de la Timisul de Sus, soldat cu trei morti.

Inchisoare cu executare: de la unu la 10 ani?

Inchisoare cu executare: de la unu la 10 ani?
sxc.hu
Cei mai multi specialisti in drept - judecatori, procurori, avocati - consultati de Ziarul Ring au acreditat ideea ca, in practica ultimilor cinci ani, o fapta asemanatoare celei comise de carcotasul Serban Huidu ar putea fi pedepsita cu inchisoare cu executare: de la unu la 10 ani!

”Daca este suta la suta culpa lui si, din accident, a rezultat mai mult de un mort, practica judecatoreasca merge la condamnarea cu... executare! Daca ar fi fugit de la locul fatei ar fi fost si cazul arestarii, asa urmeaza ca ancheta, care este posibil sa fie una foarte complexa, sa fie facuta de procuror si, ulterior, dupa posibila trimitere in instanta, judecatorul sa dispuna. Va repet, practica spune ca, de la doi morti in sus, se da condamnare cu executare!” a declarat, pentru ziarulring.ro, un avocat, fost procuror.

Parchet: Huidu nu a comis intentionat accidentul, nu se pune problema retinerii

Parchet: Huidu nu a comis intentionat accidentul, nu se pune problema retinerii
Prim-procurorul Carmina Reit de la Parchetul Judecatoriei Brasov a anuntat, luni, ca nu exista niciun fel de element de infractiune intentionata in cazul lui Serban Huidu, astfel ca nu se pune problema, deocamdata, sa fie luata o masura privativa sau neprivativa de libertate.

Ea a precizat ca o astfel de masura nu poate fi luata in conditiile in care "nu exista niciun fel de infractiune intentionata".

Reit a mai afirmat ca Serban Huidu este cercetat pentru ucidere din culpa si risca o pedeapsa cuprinsa intre un an si opt ani de inchisoare.

Serban Huidu a fost audiat de politisti la spitalul din Brasov

Serban Huidu a fost audiat de politisti la spitalul din Brasov
Carmina Reit, a confirmat ca Huidu a fost audiat la spital, insa nu a dat detalii despre declaratia pe care acesta a dat-o anchetatorilor. "A fost audiat astazi si cu siguranta va mai fi audiat pe parcursul cercetarii", a declarat Reit, potrivit MEDIAFAX.

La ora transmiterii acestei stiri, un echipaj de la Politia Rutiera a parasit Spitalul Judetean.

  • Totodata, la acest moment medicii Spitalului Judetean Brasov, unde Huidu a fost internat dupa accident, cu un traumatism cerebral minor, pregatesc transferul acestuia la o unitate medicala din Capitala.

Cel mai probabil, acestia vor fi transferati la Spitalul Universitar de Urgenta din Bucuresti, a declarat pentruMEDIAFAX managerul unitatii medicale bucurestene, Catalin Carstoiu.

Medicul Catalin Carstoiu a spus ca a fost contactat inca de duminica seara de medicii brasoveni cu privire la transferul lui Serban Huidu, al sotiei lui si al bonei copiilor acestora.

El a mai spus ca sotia lui Serban Huidu si bona ar putea fi internate in Clinica de ortopedie a SUUB.



Alaturi de Huidu, la spital au fost audiate sotia si bona copiilor

Alaturi de Huidu, la spital au fost audiate sotia si bona copiilor
Parchetul ICCJ a anuntat, luni, ca in cazul accidentul de la Timisul de Sus au fost audiati, la Spitalul Judetean Brasov, atat Serban Huidu, cat si sotia si bona copiilor acestora, in timp ce duminica au fost audiate opt persoane aflate in trafic la acel moment.

"Impactul dintre cele doua autoturisme a fost frontal si s-a soldat cu decesul a trei persoane. Doua dintre victime au decedat in cursul zilei de ieri, iar decesul celei de-a treia victime a fost confirmat de Spitalul Judetean Brasov in cursul zilei de astazi, 17.10.2011, orele 10.15. De asemenea, au primit ingrijiri medicale sotii Huidu, bona familiei, care au ramas internati la Spitalul Judetean Brasov, precum si cei doi copii ai acestora, care nu au necesitat internare",
 a precizat Parchetul instantei supreme, intr-un comunicat de presa.

  • De asemenea, duminica au fost audiate opt persoane, participante la trafic. Dintre acestea, trei sunt martori oculari, fiind in autoturisme care se deplasau in acelasi sens de mers cu cele doua autovehicule implicate in accident.


La accidentul lui Huidu se profileaza varianta ca masina a derapat

La accidentul lui Huidu se profileaza varianta ca masina a derapat
sxc.hu
Seful Directiei Politiei Rutiere, Lucian Dinita, a declarat, luni, intr-o conferinta de presa, ca in cazul accidentului provocat de Serban Huidu si soldat cu trei morti "se profileaza prima varianta", respectiv ca masina lui Huidu a derapat si a ajuns pe contrasens, scrie MEDIAFAX.

"Evenimentul de ieri este un accident pe care Politia il trateaza cu maxima seriozitate"
, a spus Dinita, aratand ca in cazul accidentului realizatorului TV Serban Huidu "se profileaza prima varianta, legata de derapaj si intrarea pe contransens, producandu-se coliziunea oarecum frontala pentru ca un autoturism este avariat pe partea dreapta, iar unul pe partea stanga".

El a spus ca aceasta este prima varianta luata in calcul de anchetatori, cea de-a doua fiind depasirea neregulamentara. Alte ipoteze luate in calcul sunt "taierea unei curbe" si starea tehnica a masinii.

Dinita a mai afirmat ca "intra in discutie si partea medicala, dar acest aspect nu tine de Politia Rutiera".


sursa:9am.ro

Saracia, un pericol pentru milioane de romani

Rata saraciei in Romania a crescut cu cinci procente in perioada 2005-2008, fenomenul afectand in prezent 23% din populatia tarii.

Cat de saraci sunt romanii?

Cat de saraci sunt romanii?
De Ziua Mondiala pentru Eradicarea Saraciei, organizatiile internationale trag un semnal de alarma privind cotele saraciei la nivel global - 1 om din 7 traieste in saracie.
  • Romania, pe ultimul loc la speranta de viata

In Romania, rata saraciei este de aproximativ 23%, potrivit datelor pentru Dezvoltarea Societatii Civile, iar rata mortalitatii infantile este dubla fata de media Uniunii Europene. De asemenea, tara noastra ocupa ultimul loc in UE in privinta sperantei de viata. [VIDEO: Romanii, din ce in ce mai putini].

Totodata, Romania este unul dintre statele membre UE care cheltuie cel mai mic procent din PIB (14%) pentru protectia sociala, fata de o medie UE de 27%. Pe de alta parte, procentul alocat sistemului de sanatate din Romania este de aproximativ 3,8% din PIB, ceea ce ne plaseaza cu mult sub media europeana (7-8%) sau chiar sub media tarilor din Africa (5,9%)


Mai mult, Romania ocupa ultimul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste speranta de viata - 72,7 ani, in medie, in comparatie cu media Uniunii Europene, de 77,5 ani. Tara noastra inregistreaza si cea mai ridicata rata a mortalitatii infantile din Europa, cu 10 copii care mor la fiecare 1.000 de nasteri, rata dubla fata de media europeana.



Victimele saraciei la nivel global

Victimele saraciei la nivel global
flickr.com
Saracia este unul dintre cei mai importanti factori de risc pentru multe dintre bolile mileniului, astfel ca milioane de oameni ajung sa moara anual in intreaga lume. HIV/SIDA, tuberculoza si malaria sunt numai cateva dintre bolile care provoaca un numar mare de decese din cauza saraciei.

Banca Mondiala estimeaza ca aproximativ 1,3 miliarde de oameni din intreaga lume traiesc in saracie (cu putin peste 1 dolar pe zi). Totodata, din totalul populatiei globale, de 7 miliarde de oameni, aproximativ 925 de milioane sufera din cauza foametei, cei mai afectati fiind copiii. Astfel, saracia are un rol determinant in decesul a cel putin 5 milioane de copii, in fiecare an, in intreaga lume.
In Romania, Organizatia Salvati Copiii Romania, in parteneriat cu GlaxoSmithKline (GSK) Romania si sprijinul Ministerului Sanatatii, a demarat la sfarsitul anului trecuit proiectul „Fiecare copil conteaza”, ce are ca obiectiv reducerea mortalitatii in randul copiilor de sub 5 ani. 

Proiectul vizeaza informarea si educarea viitoarelor mame cu privire la sarcina si la ingrijirea copilului, precum si acordarea de ajutor imediat familiilor defavorizate, prin alimente, imbracaminte, vitamine, materiale igienico-sanitare.






sursa:9am.ro

De cand vom ramane fara cea mai savurata bautura din lume


Indragita cafea, alaturi de care multi dintre noi ne incepem ziua, altfel nu ne-am trezi, ar putea sa dispara in 30 de ani din pricina incalzirii globale. Cultivatorii si marii producatori de cafea se tem ca schimbarile climatice extreme vor afecta recoltele din Africa si America Latina. Mai rau, din aceleasi cauze, am putea pierde si boabele de cacao, materia prima pentru delicioasa ciocolata.


 De cand vom ramane fara cea mai savurata bautura din lume
Marii importatori de cafea din Statele Unite au atras atentia Congresului ca in maximum 30 de ani uriasele plantatii de cafea risca sa fie distruse de o combinatie letala de inundatii catastrofale, secete prelungite si inmultirea insectelor.

Cum au reactionat oamenii?
"Nu mi-as dori sa traiesc intr-o lume fara cafea, ca sa fiu sincer".

"Dupa cum vedeti, am cafea in ambele maini".

"Va puteti imagina milioane de angajati, fara licoarea minune din fiecare dimineata? Legiuni intregi de zombie decofeinizati, tarandu-se?".

"Aceasta este a patra mea cafea, pe ziua de azi, asa ca as fi tare nefericit."

Una dintre cele mai cunoscute firme din Statele Unite este atat de convinsa ca viitorul nostru va fi fara cafea, incat se gandeste sa investeasca de pe acum in sucuri de fructe. Nici producatorii de ciocolata nu stau mai linistiti.

"O lume fara ciocolata si cafea. Nu suna deloc distractiv?", se plang consumatorii.

Potrivit expertilor, incalzirea globala ar putea face ca Africa sa fie prea fierbinte pentru culturile de cacao, iar aclimatizarea ei in alte zone ar avea putine sanse de reusita. Exista insa voci care sustin ca disparitia cafelei este doar o alta sperietoare sau, de ce nu, inca o furtuna intr-o ceasca de cafea.

sursa:incont.ro

Istoria brandului Burberry Prorsum


În 1856, un tânăr de 21 de ani pe nume Thomas Burberry, deschide un magazin de postăvuri profitând de experinţa pe care o avea lucrând ca şi ucenic în domeniu. Vei afla care au fost paşii pe care i-a făcut Burberry pentru a atinge succesul.
El nu era mulţumit de haina impermeabilă  mackintosh grea şi cauciucată  care era populară prin 1880 şi s-a decis să inventeze un material mai confortabil.
Astfel, Burberry s-a inspirat din portul naţional şi a creat o ţesătură din nylon şi bumbac a luat naştere gabardina. Această ţesătură, era mai uşoară şi permitea aerului să circule.
El a creat cinci tipuri de gabardină: “Airylight,” “Double-Weave,” “Karoo,” “Wait-a-bit,” şi “Tropical.”
În 1891, se vând primele haine sub denumirea de Burberry în magazinul deschis pe strada Haymarket din Londra.
http://en.wikipedia.org
În 1895, Burberry, a inventat Tielocken precedesorul trenchiului care a fost purtat de ofiţerii britanici în timpul unui război din aceea perioadă.
În 1901, s-a inventat logul ce conţinea cavalerul ecvestru care conţinea şi latinescul “Prorsum” ce înseamnă înainte şi a fost înregistrat ca şi marcă.
Datorită reputaţiei pe care o aveau materiale folosite de Burberry, produsele lor, erau alese de aventurierii sfârşitul sec. al- XIX-lea şi începutul sec. al – XX-lea. Astfel, aviatorii şi piloţii de baloane cu aer cald au ales hainele Burberry fiindcă erau protejaţi de vânt şi ploaie. Unul dintre aventurierii care a fost echipat în haine marca Burberry, a fost exploratorul norvegian Roald Amundsen care în 1911, a fost primul om care a ajuns la Polul Sud.
În perioada primului război mondial, haina Burberry din 1895, a fost adaptată conform cerinţelor ofiţerilor britanici. Astfel s-a născut treciul care a devenit haina standard al fiecărui ofiţer. Trenciului i s-au adăugat epoleţi, inele de forma literei D şi alte influenţe milităreşti. Denumirea de trenci vine datorită faptului că erau foarte rezistente fiind purtate de ofiţerii care erau în tranşee.
Compania a estimant că peste 500.000 de haine Burberry au fost purtate în timpul războiului.
http://rozessecondhandnews.blogspot.com
În 1920, Burberry a înregistrat imprimeul format din carouri în care se regăsesc nuanţele de roşu, alb şi negru şi a fost introdus ca şi căptuşeală a trenciurilor.
În 1960, faimosul imprimeu era utilizat pe umbrele, eşarfe şi valize.
În 1970, brandul devine popular în cultul “The Casuals“. În zilele noastre, tricourile şi şepcile baseball create de Burberry încă sunt purtate de unii dintre suporterii fotbalului.
Prin 1990, la Burberry se puteau găsi şase modele diferite de umbrele şi eşarfe colorate.
În 2002, Burberry, a lansat proiectul Art of the Trench în colaborare cu Scott Schumann. Pe acest site, lumea îşi poate urca fotografia purtând trenci. Este ca un fel de documentar despre trenci şi al persoanei care-l poartă.
hotelchatter.com
Personal, mi-a plăcut mai mult ceea ce am citit despre Burberry decât Hugo Boss.
sursa foto: randomfashion94.blogspot.com

sursa:stilmasculin.ro

Battlefield 3 – distrugere în masă!

Battlefield 3 – distrugere în masă!

Chiar mai trebuie spus ceva despre Battlefield 3? Este unul dintre cele mai importante jocuri ale anului şi principalul 
contracandidat al lui Call of Duty: Modern Warfare 3 pentru titlul de cel mai bun shooter din 2011.
Unul dintre argumentele echipei suedeze de la DICE în aceasta confruntare directă cu seria Call of Duty estemotorul grafic din spatele lui Battlefield 3 - Frostbite 2, una dintre cele mai avansate tehnologii dedicate jocurilor video. Graţie lui Frostbite 2, mediile de joc din Battlefield 3 vor fi destructibile, lucru scos în evidenţă şi de cel mai nou trailer al jocului, pe care-l puteţi urmări în continuare:
Sesiunea de testare beta a lui Battlefield 3, care s-a desfăşurat pe toate cele trei platforme pe care va fi lansat jocul - PC, Xbox 360, PlayStation 3 - s-a bucurat de un success deosebit, milioane de jucători din întreaga lume având ocazia să lupte pe străzile din Paris (în harta Operation Metro) sau la bordul avioanelor cu reacţie (în Caspian Border).
Battlefield 3 va fi lansat în România pe 28 octombrie 2011, versiunea de PC necesitând un cont valid de Origin pentru a funcţiona.

sursa:go4games.ro

Mass Effect 3 va avea multiplayer şi online pass

Mass Effect 3 va avea multiplayer şi online pass

BioWare a confirmat speculaţiile care circulau pe Internet de ceva vreme: Mass Effect 3 va avea într-adevăr o 
componentă multiplayer. Totuşi, aceasta nu va fi legată în niciun fel de evenimentele din jocurile precedente ale seriei şi de aventura Comandatului Shepard.
Multiplayer-ul din cel de-al treilea joc al seriei Mass Effect va fi numit Galaxy at War şi va consta în misiuni cooperative în care se pot aventura până la patru jucători. Evoluţia acestor personaje nu are legătura cu parcursul campaniei single player a jocului, fiecare jucător fiind liber să-şi personalizeze eroul după cum doreşte. Mai multe detalii în anunţul-video oficial al celor de la BioWare, pe care-l puteţi viziona în continuare:
Totuşi, pentru a accesa componenta multiplayer din Mass Effect 3 va fi necesar un aşa-zis online pass. Acesta constă într-un cod care, odată activat, permite jucătorului să se aventureze în misiunile multiplayer din Galaxy at War.În lipsa acestui online pass, componenta multiplayer a jocului va rămâne blocată. Toate exemplarele noi ale jocului (sigilate) vor fi livrate cu un astfel de cod, cei care cumpără Mass Effect 3 la mâna a doua fiind nevoiţi să plătească o sumă modică pentru achiziţionarea unui nou online pass.

sursa:go4games.ro

Windows 7 - cel mai utilizat sistem de operare din lume

Windows 7 - cel mai utilizat sistem de operare din lume
Windows 7 a reuşit unde Vista a dat greş, devansând bătrânul Windows XP şi la capitolul cotei de piaţă, ajungând
 în mod oficial cel mai utilizat sistem de operare din lume.
Încă de la lansare, Windows 7 a fost un mare succes pentru Microsoft, ştergând practic cu buretele eşecul înregistrat de companie cu Windows Vista. Cu mai mult de 450 milioane de licenţe vândute, Windows 7 ocupă acum 40.17 % din piaţă, urmat de Windows XP cu 38.72 %.
Succesul de care se bucură în prezent Windows 7 este datorat în parte şi unei campanii de promovare foarte agresivă, pe care Microsoft a ales să o desfăşoare chiar dacă lansarea Windows 8 este deja la orizont. Campania este adresată îndeosebi mediului de afaceri, încurajat să adopte Windows 7 cu promisiunea unui ciclu de viaţă foarte lung, în care utilizatorii acestui sistem de operare vor beneficia de suport complet şi actualizări periodice ale componentelor software.
Strategia aleasă de Microsoft pare să fie un semn de neîncredere faţă de Windows 8, perceput ca pe un experiment destul de riscant pentru companie. Mizând pe un succes continuat al platformei Windows 7, Microsoft ar putea evita astfel un eventual eşec, similar celui avut cu Windows Vista.
Cel puţin deocamdată, Microsoft nu pare să dea prea multă atenţie promovării Windows 8, concentrând în schimb eforturile pentru migrarea utilizatorilor de Windows XP la Windows 7. Cum publicul ţintă este încă foarte numeros, Windows 7 ar toate şansele să se bucure de vânzări bune pentru încă cel puţin câţiva ani, fiind un veritabil colac de salvare pentru Microsoft în cazul unui eşec cu Windows 8.

O mafie protejată la nivel internaţional. Clanurile romilor de catifea fac legea în Timişoara

Peste 200 de imobile din centrul istoric al Timişoarei, unele fiind monumente protejate, au fost nunta cu badigaryi04transformate în ultimii 15 ani în veritabile palate ţigăneşti. La fel, Aleea CFR este dominată de palate noi, cu 20 sau chiar 30 de camere, toate apar­ţinând celor câteva clanuri ale "ro­milor de catifea" din Timişoara. Ora­şul este stăpânit, în mare parte, de fa­miliile extinse ale doi dintre cei mai proeminenţi lideri ai acestei mafii: Ionelaş Cârpaci şi Vişinel Stancu, veş­ni­ci rivali, cât şi de clanul Stancu. În 15 ani, aceştia au reuşit să ocu­pe la propriu, uneori cu acte legale, alte ori cu falsuri, cele mai scumpe vile din centrul istoric al Timişoarei, dar să se împroprietărească şi cu te­re­nuri pe care au apărut hoteluri şi vile.
spatiu de inchiriat 08
Spre deosebire de clanurile ţi­gă­neşti din sudul ţării sau din Ardeal, romii timişoreni evită cât pot bătăile de stradă şi altercaţiile cu autorităţile. Motivul îl reprezintă discreţia absolut necesară şi buna cooperare cu oa­meni-cheie din Primăria Timi­şoa­ra, dar şi cu magistraţi şi procurori şi chiar cu unii poliţişti, de la simpli agenţi la ofiţeri de la Biroul de Com­ba­tere a Crimei Organizate. Modul lor de operare în a pune mâna pe imo­bile este folosirea de interpuşi, avo­caţi şi notari. Asta pentru că ma­jo­­ritatea romilor din Timişoara au dublă cetăţenie româno-germană. Ionelaş Cârpaci, primul lider al ro­milor cercetat pentru escrocherii fi­nanciare şi imobiliare, fals şi uz de fals în înscrisuri oficiale, are de exemplu şi buletin de Germania. Acelaşi om, aceeaşi fotografie, însă o altă iden­titate: Johann Sandner, cu re­şe­dinţa în Germania. Aşa se explică de ce sutele de membri ai acestor clanuri vin acasă, la Timişoara, doar de două-trei ori pe an: de Sărbători sau la nunţi, botezuri şi înmormântări în fa­­milie. Atunci, pe străzile oraşului apar zeci de maşini de lux, de la BMW şi Mercedes, la cei modeşti, şi pâ­nă la Bentley, Porsche, Ferrari şi Lamborghini. Provenienţa unor astfel de bunuri nu a prezentat nicioda­tă în ultimul deceniu vreun semn de întrebare pentru cei din Poliţie sau din Administraţia financiară. Motivul este simplu: automobilele de lux sunt înmatriculate în  Mün­chen sau Offenbach, în regiunea Hesse.

Cum reuşesc nişte oameni care nu au nici o sursă de venit în România, iar în Germania trăiesc oficial din ajutoare sociale de la stat, oameni care nu cunosc limba germană şi, mulţi dintre ei, nu ştiu să scrie şi să citească în româneşte să agonisească astfel de averi? "Povestea lor vine de dinainte de 1989. Majoritatea aveau aur în cantităţi mari. «Clienţi» perfecţi pentru fosta Securitate, care i-a trimis peste hotare, s-a folosit de ei, iar după 1990 le-au dat mână liberă să facă bani în Europa şi să cumpere la Timişoara centrul oraşului. Lucrurile nu s-au oprit aici. Au­to­ri­tăţile române, cu excepţia SRI şi a câ­torva anchete palide asupra lui Io­nelaş, nu i-au întrebat niciodată de unde au atâţia bani şi dacă plătesc undeva impozit pe case sau averi. fii asta spune multe... oameni din aparatul statului român le ţin spatele contra unor sume de bani sau a unor maşini scumpe. Terenuri sau bunuri de lux", a declarat pentru Jurnalul Naţional T.R., fost ofiţer din Departamentului Securităţii Statului, Timiş, care a avut ca obiect de lucru clanurile ţigăneşti până în 1989.tigani si masini luxoase02

Cât despre bolizii şi limuzinele de sute de mii de euro ori care bat milionul, cum e cazul maşinilor Lamborghini, ţiganii timişoreni din Germania au găsit diverse metode de a le cumpăra. "Când vin în ţară aduc maşinile pe roţi, deci intră prin vamă. Pe multe dintre taloanele maşinilor scumpe sunt trecute nume ale unor cetăţeni nemţi care nu au văzut vreodată România. Din câte ştiu, sunt nemţi care, contra unor sume de bani, sunt de acord să meargă la vânzătorii din Germania şi să ia maşinile pe numele lor. Ţiganii le dau «comisionul» promis, le dau bani pentru a plăti asigurarea şi întreţinerea şi evident plătesc maşina. Prin mâna mea au trecut astfel de taloane auto. Cât timp au împuternicire şi totul e legal, noi nu avem ce să le facem", a povestit un poliţist de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Cenad, judeţul Timiş. 

Unii dintre aceşti romi de catifea au chiar propriile afaceri cu vânzare de maşini în Germania, în landurile Bavaria şi Hesse. Aşa se explică de ce mulţi avocaţi care îi apară, dar şi oameni de afaceri precum şi demnitari au cumpărat contra unor sume modice ori au primit în contrapartidă pentru diverse servicii astfel de maşini de lux. 

Marele semn de întrebare şi cheia afacerii este tocmai în Germania, acolo unde, cel puţin de un deceniu, autorităţile statului, în special Poliţia economică, BKA – cei de la combaterea crimei organizate sau cei de la Fiscul german nu i-au luat niciodată la întrebări vizavi de averi şi surse de venit. Un lucru sesizat de mulţi ce­tă­ţeni germani, dar şi de etnici germani care au emigrat din România. "Este o lege a tăcerii şi e clar că romii din România au oamenii lor, de la funcţionari de primării, avocaţi şi notari şi persoane dornice de un câş­tig rapid. Ei nu se rezumă la furturi din magazine sau la cerşetorie. Sunt in­fracţiuni care nu le aduc venituri consistente. Monitorizăm cazuri de eva­ziune fiscală, spălare de bani, tra­fic de fiinţe umane şi chiar trafic de dro­guri", a declarat pentru Jurnalul Na­ţional un ofiţer german de poliţie din München, om de legătură al Interpolului pe problematica romilor de catifea. 

Occidentul dă semne de trezire
Sub presiunea comunităţii internaţionale, Franţa şi Germania par a se fi trezit la realitate. Astfel au în­ce­put timid unele descinderi la domiciile din Timişoara, Lugoj sau Recaş ale unor romi bogaţi care trăiesc în Ger­ma­nia, Franţa sau Italia. Pe 21 noiembrie 2007, palatele din Timi­şoa­ra ale familiilor Cărpaci şi Căl­dăraş, dar şi ale altor clanuri interlope din Timişoara, Lugoj şi Recaş au fost luate cu asalt de poliţişti ro­mâni şi francezi, alături din pro­cu­rori din ambele ţări. Este doar una dintre operaţiunile de combatere a cri­minalităţii transfrontaliere. Iniţial, razia a vizat şefii reţelelor de cerşetori copii şi handicapaţi care sufocă ora­şe­le europene. În mai puţin de zece ani, oraşe precum Roma, Milano, Flo­renţa, Paris, Lyon, Londra, Berna, Geneva, Viena, Berlin şi München au fost luate cu asalt de "han­di­ca­paţii" şi "orfanii" români şi romi. Aceştia ajung acolo sub coordonarea unor reţele de crimă organizată, des­pre care însă nici francezii, nici nemţii nu făcut publice date. Motivul cel mai probabil: implicarea unor autorităţi locale şi poliţişti din ţările respective. Afacerea aduce anual, conform celor de la Interpol, venituri ilicite în valoare de milioane de euro. Evident, banii sunt spălaţi, sub forma unor investiţii imobiliare şi funciare, pe teritoriul României.

La o evaluare sumară, investiţiile romilor din oraşul de pe Bega se ridică la peste 250 de milioane de euro şi au crescut până la momentul crizei, când mulţi au renovat palatele şi le-au scos la vânzare. Nici unul nu a fost însă vândut, din cauza sumelor cerute: între 1 şi 5 milioane de euro. La razia din 2007, o comisie rogatorie franco-română a descins consecutiv în şase locaţii de pe raza oraşului Lugoj, cunoscut ca fieful principal al clanurilor ţigăneşti şi al traficanţilor de droguri. Ulterior, nici o informaţie nu a fost făcută publică despre eventuala condamnare a unora dintre romii reţinuţi sau despre complicitatea unor cetăţeni din cele două ţări vestice.

La patru ani de la această acţiune, pe 13 octombrie  2011, Jandarmii de la Gruparea Mobilă, coordonaţi de procurorii DNA Timişoara, au des­cins la mai multe palate ţigăneşti din zona Parcului Rozelor din Timişoara. Percheziţiile s-au făcut după ce autorităţile din Germania, dar şi din alte ţări vest-europene s-au sesizat vizavai de faptul că majoritatea acestor romi au dublă cetăţenie, cu nume diferite în actele străine faţă de cele româneşti. Principalele suspiciuni sunt de trafic de persoane, spălare de bani şi alte infracţiuni din sfera financiară. Prejudiciul estimat în acest dosar se ridică la peste un mi­lion de euro. Anchetatorii au ridicat mai multe documente, cât şi alte probe din palatele percheziţionate. Ceea ce este mai puţin ex­plicabil este de ce aceste mandate s-au emis pentru domiciliile din România ale romilor bogaţi, deoarece se ştie că aceştia vin în România cel mult de două ori pe an, restul timpului ei trăind în Germania şi, în cazul clanurilor din oraşul Lugoj, în Italia. Aici revine suspiciunea, confirmată de surse ale Interpolului, privind acceptarea tacită a autorităţilor din ţările respective, posibila corupere a unor funcţionari din oraşele vestice unde ţiganii trăiesc, dar şi dovada existenţei unor reţele transfrontaliere de criminalitate organizzata care implică romii de catifea.

Piaţa Operei cotropită de manele
Dacă nemţii şi francezii nu fac publice rezultatele acţiunilor lor, la Timişoara Poliţia închide ochii de câte ori vine vorba despre romii influenţi. Aceşti sunt singurii cetăţeni ai oraşului pe care Fiscul nu îi întreabă despre provenienţa averilor din care şi-au amenajat sau construit palate de milioane de euro, cu marmură de Carrara, cu lemn masiv sculptat, zeci de camere şi lux exorbitant.

De câte ori ajung la Timişoara, clanurile preferă să îşi arate opulenţa aici. Numai în acest an au avut loc trei nunţi şi un botez, toate în aceeaşi lună, la care s-a făcut paradă cu maşini de lux cum au doar milionarii din Monte Carlo, s-au închiriat elicoptere şi au fost aduşi cei mai în vogă manelişti, peste care a plouat cu banconte de o sută şi cinci sute de euro. Sub privirile impotente ale poliţiştilor, aceştia paralizează traficul din oraş şi uneroi defilează cu bolizii chiar prin Piaţa Operei, un loc exclusiv pietonal, unde zeci de timişoreni au murit în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Amenzile le achită pe loc sau efectiv le aruncă sub privirile poliţiştilor. Deşi evenimentele blochează traficul şi adună sute de persoane, ei nu au autorizaţie de la Primărie, conform legii, însă nici Primăria nu apelează la Poliţie şi Jandarmerie, aşa cum o face când zece-douăzeci de români cer autorizaţie pentru un miting sau adunare publică.

Tot când vin la Timişoara, clanurile îşi tranşează neînţelegerile, pentru că aici Poliţia le dă amenzi minime, insignificante pentru banii lor. În plus, poliţiştii cu care se cunosc mai demult vin la faţa locului unde se întâmplă altercaţia şi întocmesc procese-verbale de aşa natură, încât cotizantul generos să iasă bine în cazul vreunei cercetări sau al unui proces. Trebuie spus că, deşi în scandaluri s-au folosit săbii, topoare şi chiar pistoale, nici un rom implicat nu a fost reţinut de Poliţie pentru cercetări amă­nunţite, totul rezumându-se la aplanarea confliectelor la faţa locului sau la simple declaraţii la secţia de Poliţie. 

Romii de catifea au primit denumirea de "mafia imobiliară ţigă­neas­că" după ce au pornit, în urmă cu aproa­pe 20 de ani, o adevărată vâ­nă­­toare prin care să pună mâna pe imobilele istorice din centrul oraşului. Reţeta a fost simplă: cu ajutorul unor funcţionari din Primărie, romii, direct sau prin avocaţi şi notari, au aflat cine sunt moştenitorii cărora urma să li se retrocedeze aceste vile de mi­lioane de euro. Aceeaşi romi au reuşit să convingă moştenitorii retro­ce­dărilor să le vândă vilele. Acolo unde vilele erau divizate în apartamente, aceştia au cumpărat pe bucăţi de la proprietari, prin intimidări şi ame­nin­ţări repetate, iar pe chiriaşi i-au scos, în majoritatea cazurilor, cu forţa. Evident, că Primăria nu a luat nici o măsură vizavi de aceste practici. Aşa a apărut o mişcare împoriva aca­pa­rării centrului istoric de ţigani, a cărei epopee poate fi găsită pe blo­gul lui Vladimir Voiasciuc, unul dintre puţinii timişoreni care nu renunţă la spaţiul său legal obţinut şi la lupta cu mafia imobiliară ţigănească. Un blog extrem de documentat, care poate fi accesat la adresa: http://nusuntcarnat.com. Luptătorul nu este însă singur. Intimidările romilor au adus procurorilor pe masă zeci de plângeri de la chiriaşi sau propretari, iar Mişcarea Noua Dreaptă face regulat mitinguri împotriva fenomenului ţigănesc. 

În zilele următoare vă vom pre­zenta istoria expansiunii clanurilor "de mătase" care au pus, încet, încet, stăpânire pe oraş. În urma acetei recapitulări, Garda Financiară, Parchetul şi Primăria îşi vor face bilanţul eficienţei şi utilităţilor faţă de cetăţenii oraşului.

Ionelaş Cârpaci, ţapul ispăşitor
Mafia imobiliară ţigănească a primit o primă lovitură în februarie 2008. fii nu din partea autorităţilor, ci a Jurnalului Naţional. Atunci, în premieră, reporterii au realizat un filaj care a fost refuzat să fie făcut de procurorii timişoreni. Rezultatul: prima dovadă că romii cu bani folosesc falsuri, printre care şi semnături ale primarului privind punerea în posesie pe anumite imobile şi terenuri. Cazul a fost extrem de mediatizat, Ionelaş Cârpaci în România, alias Johhan Sandner în Germania, a petrecut luni bune în arest şi este cercetat în continuare, alături de doi complici. Ionelaş este însă singurul dintre romii din Timişoara care a ajuns în faţa procurorilor pentru escrocherii funciare şi fals. Cât despre cât de falsă ori autentică era semnătura primarului Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, pe anumite înscrisuri, procurorii nu au mai spus nimic. Cu toate că, existând copii ale documentelor, s-au făcut expertize grafologice independente. Timişoara a ajuns să fie acaparată de clanurile ţigăneşti Cârpaci, Stancu şi Covaci. Nume ca Ionelaş Cârpaci, Vişinel Stancu şi alţii sunt notorii în oraş. Aceste clanuri s-au îmbogăţit în ultimii zece ani, sub aceeaşi administraţie: Ciuahndu. Afacerile au fost făcute cu imobile retrocedate, prin vicierea proceselor de retrocedere. S-au produs moştenitori fictivi, identităţi false, s-au plăsmuit documente oficiale. Nimic din toate acestea nu se putea face fără informaţiile depozitate la Primăria Timişoara. Ionelaş Cârpaci este, momentan, cercetat în stare de libertate şi este primul, dar şi singurul rom cercetat din toate clanurile care operează în mafia imobiliară. Alături de el apar doi complici, un român şi un cetăţean maghiar. Nici un alt rom, nici un notar sau vreun funcţionar din Primărie, care au fost direct implicaţi. Mai mult, procuroarea care s-a ocupat de caz a trecut între timp în avocatură. Dosarul este tărăgănat de mai bine trei ani.

Prefecţi ameninţaţi 
Dacă romii reuşesc să "ungă" su­fletele unor magistraţi, poliţişti, funcţionari publici, notari şi avo­caţi, cu prefecţii este mult mai greu. Fostul prefect de Timiş Ovi­diu Drăgănescu a cerut în repetate rânduri clarificări vizavi de acti­vităţile abuzive sau ilegale ale romilor de catifea. Urmarea? Scrisori de ameninţare cu moartea venite direct pe adresa Prefecturii. Mai mult, pe 20 august 2008, fostul prefect a fost la un  pas de a fi atacat de o familie de romi. Mai recent, actualul prefect Mircea Băcală a fost şi el agresat verbal de mebri ai clanului Cârpaci. El este pe cale să nu-şi mai poată parca maşina în garajul instituţiei. Garajul Instituţiei Prefectului Timiş este pe C.D. Loga, în spatele sediului PSD. Însă, clădirea de la numărul 40/A, din ce spune prefectul, este pe cale să fie cumpărată de un singur proprietar, iar accesul maşinilor Prefecturii să fie interzis acolo. Noul proprietar al imobilului în care se află garajele Prefecturii Timiş, Vladimir Cârpaci, nu mai vrea să permită accesul maşinilor acestei instituţii.



sursa:jurnalul.ro