Câte alimente (nu prea) mai cumpără românii

Vânzările acestor produse au scăzut pe fondul modificării comportamentului consumatorilor, care s-au văzut nevoiţi să reducă cheltuielile
Piaţa conservelor s-a prăbuşit odată cu cea a construcţiilor
Consumul sortimentelor de margarină, paté, muştar, ketchup, ulei a scăzut cu 5-15%

Scăderea puterii de cumpărare i-a determinat pe români să strângă cureaua şi să fie atenţi la fiecare leu cheltuit. Chiar şi bugetul  pentru mâncare a fost revizuit de fiecare român, astfel dacă înainte clienţii aruncau banii pentru produsele alimentare fără să le analizeze prea mult şi umpleau coşul fără să îşi ridice problema dacă şi-l permit, acum situaţia s-a schimbat radical. Consumatorul român a devenit mai atent, caută promoţiile şi cumpără strict ce are nevoie. În 2010 consumul de produse alimentare a scăzut drastic, iar în 2011 această situaţie a continuat, dar la cote mai temperate.
"Consumul de produse alimentare precum margarină, paté, muştar, ketchup, ulei a scăzut cu 5-15%. Iar cea mai mare scădere s-a simţit pentru paté. De fapt întreaga industrie de conserve a scăzut foarte mult, deoarece şantierele s-au închis, iar muncitorii din construcţii erau cei mai frecvenţi cumpărători. Prăbuşirea din construcţii s-a resimţit în vânzările de conserve", a declarat în cadrul unei conferinţe de presă Manuela Banu, director general Orkla Foods România.
Factorii care au influenţat consumul au fost atât puterea de cumpărare, dar şi alţi factori precum modificări la preţurile la materii prime, aplicarea măsurilor de austeritate. "În ultimul an, preţurile la materii prime au crescut cu 20-80%. Iar cele mai mari creşteri au fost în cazul uleiurilor, urmate de făină", a mai spus Manuela Banu.
Creşterea taxelor şi implementarea măsurilor de austeritate au afectat vânzările retailerilor. "După ce s-a modificat TVA, vânzările s-au redus cu 50% în prima lună. După care am început să ne revenim", a mai spus reprezentantul Orkla Foods.
Criza a adus modificări importante şi în rândul consumatorilor - aceştia au devenit mult mai prudenţi şi mult mai pragmatici. "Acum consumatorul ţine cont de costul per gram al produsului. Oamenii nu mai fac provizii ca în trecut, decât pentru produsele de bază. Şi ţin cont de promoţii care le aduc valoare adăugată şi aşteaptă mai mult pentru banii plătiţi, aceştia sunt foarte exigenţi", se arată într-un studiu realizat de compania Orkla Foods. În raport se mai arată că oamenii nu mai fac cumpărături din impuls şi se orientează către mărci cunoscute, sunt reticenţi în a experimenta noutăţile. Clienţii preferă lanţurile internaţionale care le conferă certitudinea respectării standardelor de siguranţă alimentară.

Cifre în scădere

Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna august 2011, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu cu 3,0% datorită scăderii înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-2,5%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,3%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, în magazine specializate, a crescut cu 0,6%.
Conform INS, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna august 2011, comparativ cu luna august 2010 a scăzut cu 5,9%, scădere datorată reducerii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (-10,5%) şi a vânzărilor de produse nealimentare (-2,1%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a crescut cu 0,4%.
În perioada 1.I - 31.VIII.2011 comparativ cu perioada 1.I - 31.VIII.2010, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 5,3%, scădere datorată reducerii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (-9,0%).

Sectorul non-alimentar, mai afectat decât cel alimentar

Alexandru Vlad, directorul executiv al Selgros Cash & Carry, a mai spus că cele două mari segmente de produse alimentare şi non-alimentare au evoluat complet diferit, cel din urmă fiind mai afectat şi cu speranţe mai mici de creştere în viitorul apropiat. "Aceste două segmente evoluează fundamental diferit. În ceea ce priveşte alimentaţia, românul a făcut trecerea către produsele cu preţuri mai mici. Cumpără la fel, sau aproape la fel de mult ca înainte de criză, dar cumpără produsele cele mai ieftine şi de aceea avem parte de o scădere a vânzărilor marilor retaileri. Dar sunt şanse mai mari de revenire. În schimb revenirea vânzărilor de bunuri de folosinţă îndelungată va fi dificilă şi lentă în următorii ani. Românul are deja televizorul sau frigiderul pe care l-a cumpărat anii anteriori pe credit. Are deja mobilier, este îmbrăcat. Schimbarea bunurilor de folosinţă îndelungată se face doar dacă este absolut necesar", a explicat oficialul Selgros.

Magazinele specializate şi care oferă şi servicii vor câştiga tot mai mult teren

Directorul Selgros Cash&Carry este de părere că retailerii care se vor axa doar pe oferirea de produse vor pierde teren în faţa celor care vor oferi şi servicii, totodată la fel se întâmplă în magazinele din care poţi cumpăra orice, care pierd clienţii în faţa celor specializate. "Clientul nu mai este atras de magazinele de unde poţi cumpăra orice. Acum contează tot mai mult magazinele specializate. De aceea în ultimii ani magazine precum cele de Do-It-Yourself, de tip bricolaj, au avut atât de mult succes. De asemenea comercianţii trebuie să înveţe să ofere mai mult clienţilor. Cei care vor oferi mai mult decât produse, adică şi servicii, vor avea mai mult de câştigat. Lumea se îndreaptă tot mai mult către locaţiile unde pot face şi alte lucruri decât să facă shopping, să-şi cumpere un bilet de tren de exemplu", a explicat Alexandru Vlad. Acesta prognozează şi o serie de parteneriate între lanţurile de magazine. "Când un universalist îşi dă seama că nu poate face un lucru atât de bine ca un specialist, va face un parteneriat cu acesta. Un specialist de bricolaj va putea organiza mai bine decât o fac eu un raion de profil", a mai spus oficialul Selgros. Totodată, Vlad mai crede că în următorii ani numărul de magazine va continua să crească, deşi dimensiunile nu vor mai fi la fel de mari.
Potrivit datelor prezentate de compania de consultanţă Contrast România, aceasta este o tendinţă care se propagă de mai mulţi ani, chiar şi de dinainte de criză. "Din 2005 şi până în 2010, numărul magazinelor a crescut constant, însă dimensiunile au continuat să se reducă. În acest interval hypermarketurile şi magazinele de discount au fost câştigătorii în lupta pentru cotă de piaţă, într-un context în care retailul modern a câştigat foarte mult teren în faţa celui tradiţional", a declarat Adrian Comăneci, manager al Contrast Management Consulting România.

În perioada 1.I - 31.VIII.2011 comparativ cu perioada 1.I - 31.VIII.2010, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 5,3%, scădere datorată reducerii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (-9,0%).


sursa:curierulnational.ro