Surprizele RECENSĂMÂNTULUI 2011: Românii vor fi mai bogaţi cu 18%, rata şomajului se va dubla, iar salariaţii vor "duce în spate" mai mulţi pensionari

Surprizele RECENSĂMÂNTULUI 2011: Românii vor fi mai bogaţi cu 18%, rata şomajului se va dubla, iar salariaţii vor "duce în spate" mai mulţi pensionari

Pe hârtie, după recensământul populaţiei, fiecare român va fi mai bogat cu până la 18%, rata şomajului în România se va dubla, de la 4,89% în prezent la 10,15%, iar România va trebui să aibă mai puţini parlamentari. Acestea sunt doar câteva dintre consecinţele la care se aşteaptă statisticienii după efectuarea recensământului populaţiei care se va desfăşura după o nouă metodologie europeană.

Astfel, pentru prima dată, românii care locuiesc în străinătate de peste 12 luni nu vor mai figura în raportările privind populaţia României. Ca urmare, populaţia activă a României este de aşteptat să scadă, scriptic, cu aproximativ 2-3 milioane de persoane, respectiv cu numărul românilor care muncesc în străinătate.

"Va fi un recensământ cu multe surprize. Unele efecte nici nu pot fi intuite. Nu ne-am mai confruntat niciodată cu o asemenea situaţie, pentru că este probabil că după recensământ va reieşi că populaţia României va fi de 18 -19 milioane de locuitori, având în vedere că se vor scădea 2-3 milioane de români care sunt peste hotare de mai mult de 12 luni. Iar de aici, vor rezulta o serie de implicaţii foarte seriose", a declarat pentru gândul profesor emerit doctor Vasile Gheţău, profesor la Facultatea de Sociologie de la Universitatea Bucureşti şi directorul Centrului de Cercetări Demografice din cadrul Academiei Române.

Populaţia activă a României va scădea dramatic, de la 10 milioane la 7 - 8 milioane

Gheţău spune că principalul efect al scăderii populaţiei va fi, de fapt, reducerea populaţiei active a României de la 10 milioane în prezent, la 7-8 milioane. "De aici vor rezulta o serie de efecte, unele pozitive, altele negative. De exemplu vom avea un PIB pe cap de locuitor mai mare, o rată a şomajului mult mai mare decât acum, precum şi un nou raport persoane inactive/persoane active", ne-a explicat profesorul.

Potrivit unui studiu din 2007 al Centrului de Cercetări Demografice, populaţia activă ar fi urmat să ajungă la 9,3 milioane în anul 2025, 8,3 milioane în 2035 şi la 7,3 milioane abia în anul 2045. "În anul 2050, la 100 persoane active ar reveni 145 de persoane inactive, cu 29 mai mult decât în 2005", se arată în studiu.

Întrebată de gândul, Andreea Paul (Vass), consilier de stat al premierului Emil Boc, spune că, drept consecinţă a scăderii cu 2-3 milioane de persoane a populaţiei României, "nu vom avea mai mulţi şomeri, nu vom fi nici mai bogaţi, nici mai săraci şi nici mai slab reprezentaţi în Parlament".

Pe hârtie, vom fi mai bogaţi

După recensământ, va reieşi că, teoretic, pe hârtie, fiecare român va fi mai bogat. "PIB-ul pe cap de locuitor va creşte doar pentru că PIB-ul total se va împărţi la mai puţine persoane. Prin urmare, la o reducere a populaţiei cu 2 milioane de locuitori, PIB-ul pe cap de locuitor va creşte cu aproape 3.000 de lei, ajungând la 27.439 lei/an faţă de nivelul actual de 24.459 lei/an", a precizat Andreea Paul Vass într-un răspuns trimis la solicitarea gândul. Ea crede că dacă vom avea o scădere mai drastică, deci în cazul unei populaţii de 18 milioane, indicatorul PIB pe cap de locuitor va ajunge la 28.964 lei/an, în creştere cu peste 18%.

Rata şomajului se va dubla

Gheţău spune că o scădere a populaţiei va duce la o rată a şomajului mult mai mare decât în prezent, pentru că cei 720.000 de şomeri vor fi raportaţi la un număr mai mic al populaţiei active.

La rândul ei, Andreea Paul (Vass) susţine că este posibil ca rata şomajului să crească din cauza scăderii populaţiei active, plecată la muncă în străinătate, însă numărul de şomeri va rămâne acelaşi, în cazul în care cele 2-3 milioane de locuitori fac parte din populaţia activă.

"În cazul <> scriptice a două milioane de persoane, rata şomajului ar putea ajunge la 8,9%. Raportat la situaţia economică actuală, tot am avea o rată a şomajului mai mică decât media UE, cu 0,6 puncte procentuale. La o reducere cu trei milioane a populaţiei, rata şomajului va creşte la 10,15%. Am înregistra un nivel al şomajului asemănător Ungariei, care este în prezent de 10,3%, dar sub cel al Bulgariei (11,7%) sau Slovaciei (13,4%)", ne-a precizat Andreea Paul (Vass).

Mai puţini parlamentari

Întrebată de gândul dacă după reducerea populaţiei România ar trebui să aibă mai puţini parlamentari, consilierul premierului Boc a confirmat.

"O reducere a populaţiei ar trebui să conducă la o ajustare corespunzătoare a numărului de parlamentari. Păstrând regula prezenţei în Parlament a unui deputat la 70.000 de cetăţeni, numărul de deputaţi s-ar putea reduce de la 330 în prezent la 271 în cazul unei populaţii de 19 milioane locuitori, respectiv la 257 în cazul a 18 milioane locuitori", a declarat Vass.

Pe acelaşi calapod, al regulii de un senator la 160.000 locuitori, am putea avea doar 118 senatori la o populaţie de 19 milioane locuitori sau 112 reprezentanţi pentru 18 milioane cetăţeni, de la 137 existenţi în acest moment.

Andreea Paul (Vass) este de părere că sunt posibile şi alte modificări, de ordin administrativ, precum redimensionarea consiliilor locale şi modificări în alocările financiare către zonele cu populaţie mai mică.

Al 22-lea an de scădere consecutivă a populaţiei României

România se află în al 22-lea an de scădere a numărului populaţiei, în principal ca urmare a unei migraţii a populaţiei, dar şi ca urmare a unei natalităţi reduse.

Profesorul Vasile Gheţău spune că la recensământul din 2002 statisticienii au avut o mare supriză. Ei estimaseră o scădere a populaţiei, faţă de datele de la recensământul din 1992, de circa 400.000 de persoane. "Surpriza a fost că scăderea populaţiei a fost de 1,1 milioane, deci cu 700.000 mai mult faţă de cât estimasem. S-a dovedit că aceştia erau persoane care plecaseră în străinătate şi erau neînregistrate", a explicat prof. Vasile Gheţău, adăugând că situaţia s-ar putea repeta şi la recensământul din acest an.

Mai mulţi pensionari, raportat la numărul de persoane care muncesc

Gheţău atrage atenţia că un număr mai mic al populaţiei active va însemna că România va avea un raport populaţie inactivă/populaţie activă mult mai mare decât în prezent.

La nivelul Eurostat există un indicator care prezintă raportul dintre numărul total al persoanelor inactive din punct de vedere economic (în vârstă de 65 şi peste) şi numărul persoanelor active (de la 15 la 64 de ani).

Astfel, potrivit datelor Eurostat, în România, acest indicator a crescut în fiecare an, ajungând de la 19,6 în anul 2001 la 21,4 în anul 2010, pentru 2011 neexistând date pentru România. Spre comparaţie, în Bulgaria acest indicator a crescut de la 24,0 în 2001, la 25,9 în 2011.

În 2011, în Spania acest indicator este de 25,2, iar Italia a raportat 30,9, cea mai mare dependenţă din Europa a persoanelor inactive de cele active fiind în Germania - 31,2. Cea mai mică dependenţă este în Turcia, de 10,8, iar în Polonia este de 19,0. Media la nivelul UE 27 a fost în 2010 de 25,9.

Ilie Şerbănescu: "România este în bejenie"

"Recensământul nu va face să arate decât ceea ce se ştia deja: România este în bejenie. Sunt, aproape, la fel de mulţi sau puţini români care lucrează în străinătate, cât sunt şi în ţară. România are cea mai mică rată de ocupare din UE, una de tip african", a declarat pentru gândul analistul economic Ilie Şerbănescu.

El consideră că cel mai important efect al recensământului din acest an este că el va arăta că, de fapt, nu este corect când guvernanţii spun că 40% din populaţia activă a României lucrează în agricultură.

"Cel mai important efect este că se va termina cu prosteala care spune că 40% din populaţia ocupată este în agricultură. Cei din mediul rural care contează cu adevărat sunt plecaţi deja din România. Aceia pe care UE vrea să îi <> din agricultura României, cei 3 milioane de români, muncesc deja în străinătate, nu mai sunt în ţară", a spus Şerbănescu.

Posibile erori

Statisticienii atrag atenţia că la orice recensământ există o marjă de eroare.

"Nu vom şti niciodată care este procentajul de populaţie neînregistrată în cadrul recensământului. Totul depinde dacă va exista o sustragere a populaţiei în timpul recensământului sau dacă vor fi defecţiuni de înregistrare din cauza recenzorilor", a spus Gheţău.

În UE mai sunt doar opt state care mai fac recensământul pe baza de formulare - România, Bulgaria, Ungaria, Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Marea Britanie - pentru că s-a remarcat o reacţie negativă a cetăţenilor la întrebări privind etnia, limba maternă, religia şi chiar şi nivelul studiilor.

Alte efecte ale scăderii numărului populaţiei

În afară de o creştere a PIB-ul pe locuitor, o altă consecinţă este că România va raporta indicatori de consum de bunuri şi servicii în creştere, dacă va reieşi că populaţia va fi mai mică cu 2-3 milioane locuitori. Sunt însă şi indicatori care se vor înrăutăţi vizibil, cum ar fi de exemplu consumul de tutun şi de alcool pe cap de locuitor. Pe de altă parte, o serie de indicatori statistici precum mortalitatea, speranţa de viaţă la naştere se vor modifica. Este de aşteptat că România va avea zone cu un grad mare de depopulare.

În ciuda tuturor posibilelor implicaţii ale recensământului, profesorul Vasile Gheţău spune că autorităţile nu au contactat reprezentanţii Centrului de Cercetări Demografice din cadrul Academiei Române pentru a le cere opinia.

"Nu ni s-a cerut opinia în ce priveşte posibilele efecte ale scăderii populaţiei. Ar trebui să existe o preocupare din partea autorităţilor", a conchis Gheţău.

sursa:gandul.info