Revolutia agrara incepe: tot mai multi investitori, fie ca vorbim despre romani sau straini, descopera comoara numita pamant si se apuca de agricultura. Daca ne tinem de treaba, Romania ar putea scapa de importuri si trai prosper din exportul de mancare.
Rusinos, dar adevarat. Pamantul noastru, daca ar fi lucrat, ar hrani 80 de milioane de oameni. Romanii se hranesc insa din strainatate. Golul il umplu strainii, care au remarcat potentialul solului. Este totusi momentul sa furam meserie. Duminica, la "Romania, TE iubesc", vedeti ce comoara zace in pamantul Romaniei si cum o putem salva.
Romania si Germania, vazute din satelit: araturi mici, neregulate - dovada ca imparteala s-a facut in vremuri cand inca nu se inventase topometria. Se vede treaba ca lupta pe proprietate a fost stransa intre romani si clar nu s-a incheiat. Si Germania a fost pe vremuri faramitata in zeci de state mici cat un domeniu boieresc, dar nemtilor le-a venit mintea la cap: si s-au organizat ca sa fie productivi. Au avut si ei tarani deposedati de comunisti, in fosta RDG, dar dupa unire, nemtii au avut un plan: n-au distrus fostele CAP-uri si nici n-au retrocedat de-a brambura.
Camerele agricole germane au ajutat taranii din est cu experti si proiecte gratuite. In Germania, terenul arabil a atins deja preturi exorbitante, in zonele foarte fertile te poti considera fericit, daca ai gasit pamant cu 17.000 de euro hectarul, iar unii au atins deja performanta de a vinde hectarul cu 36.000 euro.
Ce a facut romanul cu pamantul? Specula imobiliara, care s-a sfarsit si ea intr-o criza caraghioasa. Cu teren nici cultivat, nici construit. La atitudinea de lehamite fata de pamantul mostenit au contribuit cu varf indesat autoritatile: mai intai cu retrocedarea - proces infernal si umilitor.
Apoi, in loc sa il ajute pe taran sa-si eficientizeze gospodaria, autoritatile s-au gandit sa-l amendeze ca nu-si lucreaza pamantul. S-au razgandit - acum vor sa il premieze cu sume mici, daca il arendeaza. Inca nu s-au hotarat. Pana decid cum stimuleaza comasarea terenurilor intr-o agricultura eficienta, vin strainii si mai reduc din parloaga.
Vesteuropenii, in schimb, au exploatat fiecare coltisor, au semanat pana-n buza padurii, pana-n poarta casei. Si au ajuns in extrema cealalta. Aici, oamenii isi pun deja problema ca pamantul e exploatat prea intensiv si distruge biodiversitatea. Cei care lasa o fasie de pamant necultivata, sa respire, sunt premiati de stat.
Camerele agricole germane au ajutat taranii din est cu experti si proiecte gratuite. In Germania, terenul arabil a atins deja preturi exorbitante, in zonele foarte fertile te poti considera fericit, daca ai gasit pamant cu 17.000 de euro hectarul, iar unii au atins deja performanta de a vinde hectarul cu 36.000 euro.
Ce a facut romanul cu pamantul? Specula imobiliara, care s-a sfarsit si ea intr-o criza caraghioasa. Cu teren nici cultivat, nici construit. La atitudinea de lehamite fata de pamantul mostenit au contribuit cu varf indesat autoritatile: mai intai cu retrocedarea - proces infernal si umilitor.
Apoi, in loc sa il ajute pe taran sa-si eficientizeze gospodaria, autoritatile s-au gandit sa-l amendeze ca nu-si lucreaza pamantul. S-au razgandit - acum vor sa il premieze cu sume mici, daca il arendeaza. Inca nu s-au hotarat. Pana decid cum stimuleaza comasarea terenurilor intr-o agricultura eficienta, vin strainii si mai reduc din parloaga.
Vesteuropenii, in schimb, au exploatat fiecare coltisor, au semanat pana-n buza padurii, pana-n poarta casei. Si au ajuns in extrema cealalta. Aici, oamenii isi pun deja problema ca pamantul e exploatat prea intensiv si distruge biodiversitatea. Cei care lasa o fasie de pamant necultivata, sa respire, sunt premiati de stat.
Au descoperit pamantul romanesc: nesecatuit si ieftin.
Pe de-o parte, investitiile in agricultura nu pot decat sa ne bucure, fiindca aduc bani, si poate mai animeaza economia tarii. De cealalta parte, taranii care se incapataneaza sa mai lucreze pamantul se simt dezarmati in fata concurentei straine.
Pe de-o parte, investitiile in agricultura nu pot decat sa ne bucure, fiindca aduc bani, si poate mai animeaza economia tarii. De cealalta parte, taranii care se incapataneaza sa mai lucreze pamantul se simt dezarmati in fata concurentei straine.
Ba mai mult, omul se simte furat si acuza strainul ca i-a calcat brazda abuziv.
Ungurii nu vand teren, au tara mica, pamant putin. Nu vor sa omoare taranimea ce nu a apucat sa ajunga la nivelul agricultorilor din vest. La noi, strainii care-si infiinteaza firme romanesti sunt liberi sa cumpere. Fara chef de munca, romanul a vandut: vreo 800.000 de hectare. Dar mai are peste 7 milioane de hectare de pamant arabil din care poate face avere si misca economia tarii daca isi pun mintea la contributie si se apuca in sfarsit de agricultura. Pe larg, despre comoara din pamant, duminica, la "Romania, TE iubesc".
Ungurii nu vand teren, au tara mica, pamant putin. Nu vor sa omoare taranimea ce nu a apucat sa ajunga la nivelul agricultorilor din vest. La noi, strainii care-si infiinteaza firme romanesti sunt liberi sa cumpere. Fara chef de munca, romanul a vandut: vreo 800.000 de hectare. Dar mai are peste 7 milioane de hectare de pamant arabil din care poate face avere si misca economia tarii daca isi pun mintea la contributie si se apuca in sfarsit de agricultura. Pe larg, despre comoara din pamant, duminica, la "Romania, TE iubesc".
sursa:incont.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu