Cat de mult ii deranjeaza pe romani reclamele TV sau radio? Cat de utila si mai ales, cat de amuzanta li se pare romanilor publicitatea? Descopera raspunsurile la aceste intrebari.
In ultimii 9 ani, evolutia cifrelor de pe piata de publicitate pare a fi consecinta “bombardamentului mediatic”. Astfel, desi micsorarea bugetelor de media in publicitate a fost evidenta in ultimii 2 ani, nu acelasi lucru poate fi spus si despre numarul de spoturi TV si radio, machete de presa sau outdoor-uri, care a ramas constant sau chiar a crescut, gratie micsorarii tarifelor de publicitate. Toate acestea pe fundalul unei scaderi a numarului de respondenti care sunt de parere ca mai multa publicitate nu i-ar deranja – de la 12% in 2002 la numai 5% in 2011. Cifrele sunt prezentate in studiul realizat de GFK Romania si iQads.
Daca premisele privind deschiderea consumatorilor romani catre publicitate nu sunt promitatoare, exista totusi si parti bune relevate de studiul GfK. 77% dintre respondenti sunt de parere ca reclamele ofera cateodata detalii practice sau folositoare legate de un nou produs. De asemenea, ei sunt de acord cu faptul ca publicitatea ii ajuta sa faca mai usor comparatie intre produse si ca poate crea o competitie mai mare intre producatori, incurajand imbunatatirea produselor.
De asemenea, au fost scoate la suprafata si diferente remarcabile in perceptia consumatorilor care depind de demograficele acestora. Astfel, in unele privinte, parerile sunt foarte diferite in functie de sexul, varsta sau localizarea respondentilor. Prin urmare, daca folosirea vedetelor in reclame are un impact in scadere asupra consumatorilor din orasele mici si din mediul rural, nu acelasi lucru se poate spune despre Bucuresti, unde numarul persoanelor carora le este atrasa atentia de reclamele in care apar vedete creste cu 13% comparativ cu 2002.
Aceeasi situatie este valabila si in ce priveste gradul in care reclamele reusesc sa ii mai amuze pe consumatori. Daca numarul celor care considera ca publicitatea este de cele mai multe ori distractiva este in scadere (de la 2 treimi in 2002 la 58% in 2011), exceptie si de la aceasta regula fac locuitorii din Bucuresti, carora agentiile de publicitate se straduiesc sa le atraga atentia mai mult, cautand si abordari diferite.
Problema care se pune in aceste conditii este cum trebuie sa isi adapteze companiile strategia de comunicare astfel incat mesajul transmis sa ajunga in vizorul consumatorilor, iar de aici lupta intre publicitari va ramane mereu deschisa.
In ultimii 9 ani, evolutia cifrelor de pe piata de publicitate pare a fi consecinta “bombardamentului mediatic”. Astfel, desi micsorarea bugetelor de media in publicitate a fost evidenta in ultimii 2 ani, nu acelasi lucru poate fi spus si despre numarul de spoturi TV si radio, machete de presa sau outdoor-uri, care a ramas constant sau chiar a crescut, gratie micsorarii tarifelor de publicitate. Toate acestea pe fundalul unei scaderi a numarului de respondenti care sunt de parere ca mai multa publicitate nu i-ar deranja – de la 12% in 2002 la numai 5% in 2011. Cifrele sunt prezentate in studiul realizat de GFK Romania si iQads.
Daca premisele privind deschiderea consumatorilor romani catre publicitate nu sunt promitatoare, exista totusi si parti bune relevate de studiul GfK. 77% dintre respondenti sunt de parere ca reclamele ofera cateodata detalii practice sau folositoare legate de un nou produs. De asemenea, ei sunt de acord cu faptul ca publicitatea ii ajuta sa faca mai usor comparatie intre produse si ca poate crea o competitie mai mare intre producatori, incurajand imbunatatirea produselor.
De asemenea, au fost scoate la suprafata si diferente remarcabile in perceptia consumatorilor care depind de demograficele acestora. Astfel, in unele privinte, parerile sunt foarte diferite in functie de sexul, varsta sau localizarea respondentilor. Prin urmare, daca folosirea vedetelor in reclame are un impact in scadere asupra consumatorilor din orasele mici si din mediul rural, nu acelasi lucru se poate spune despre Bucuresti, unde numarul persoanelor carora le este atrasa atentia de reclamele in care apar vedete creste cu 13% comparativ cu 2002.
Aceeasi situatie este valabila si in ce priveste gradul in care reclamele reusesc sa ii mai amuze pe consumatori. Daca numarul celor care considera ca publicitatea este de cele mai multe ori distractiva este in scadere (de la 2 treimi in 2002 la 58% in 2011), exceptie si de la aceasta regula fac locuitorii din Bucuresti, carora agentiile de publicitate se straduiesc sa le atraga atentia mai mult, cautand si abordari diferite.
Problema care se pune in aceste conditii este cum trebuie sa isi adapteze companiile strategia de comunicare astfel incat mesajul transmis sa ajunga in vizorul consumatorilor, iar de aici lupta intre publicitari va ramane mereu deschisa.
- "Am facut acest studiu pentru ca voiam sa vedem daca intuitia noastra referitor la modul in care este perceputa publicitatea se adevereste. Scriind in fiecare zi despre branduri, campanii de comunicare, consumatori si relatia dintre toate aceste concepte, am vazut ca din ce in ce mai multi oameni primesc publicitatea ca pe o forma de entertainment. Si ca, gratie acestui lucru, treptat, publicitatea si-a facut loc in viata noastra – de la reclamele pe care le disecam atunci cand suntem cu prietenii la o bere sau participarea la seri speciale cu proiectii de reclame si pana la imprumutarea anumitor expresii sau cuvinte din spoturi TV sau campanii online. Exact despre asta vrem sa vorbim prin intermediul acestui raport”, a declarat Adriana Lungu, Business Developer IQads.
- "Publicitatea este inca o putere, cu toate controversele si „Cannes-Cannes”-urile din jurul ei. Studiul arata ca romanii inca mai tin cont de ea si ii descopera partile bune. Cu toate acestea, este evident ca perceptia asupra efectelor pozitive este in scadere fata de 2002, ceea ce lanseaza o mare provocare industriei de advertising, nevoita sa se reinventeze continuu”, a spus Traian Nastase, Online Project Manager, GfK Romania.
sursa:9am.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu