Fenomene meteorologice spectaculoase ne aşteaptă în următorul secol
Acest raport al Grupului de experţi interguvernamental pentru evoluţia climatului (Giec), discutat în această săptămână în Uganda şi care urmează să fie publicat în zilele următoare, este munca cea mai completă desfăşurată până în prezent în eforturile de măsurare a impactului pe care îl poate avea încălzirea climei asupra intensităţii şi frecvenţei fenomenelor climatice extreme.
Potrivit celor mai pesimiste scenarii stabilite de acest organism ştiinţific de referinţă în ceea ce priveşte clima, unele regiuni ar putea deveni practic de nelocuit, avertizează versiunea provizorie a rezumatului raportului, obţinută de AFP.
"Dacă dezastrele vor surveni din ce în ce mai frecvent şi/sau cu o amploare mai mare, unele regiuni vor deveni mai inadacvate ca zone de locuit sau de menţinere a activităţilor de subzistenţă", afirmă acesta.
"În unele cazuri, emigrarea va deveni permanentă şi va putea introduce noi presiuni în noile zone de primire, pentru regiuni ca atolii", adaugă documentul.

Versiunea definitivă a rezumatului va fi dezvăluită vineri la Kampala, la încheierea unei reuniuni care a început luni în capitala ugandeză, cu circa zece zile înaintea deschiderii conferinţei anuale a ONU privind clima, prevăzută pentru perioada 28 noiembrie - 9 decembrie la Durban, în Africa de Sud.
Pe un subiect sensibil, asupra căruia climatologii avansează prudent, analiza exhaustivă a mii de studii recente conchide că schimbarea climatică va creşte frecvenţa şi intensitatea valurilor de căldură, a cicloanelor şi secetei.
Dar nu toate regiunile vor fi afectate cu aceeaşi intensitate sau în acelaşi mod, subliniază oamenii de ştiinţă.
În plus, aminteşte raportul, vulnerabilitatea zonelor populate depinde mai degrabă de gradul de pregătire şi de capacitatea de a acţiona, decât de evenimentele naturale extreme în sine.
Europa de vest pare să fie zonă de risc pentru valurile de căldură, mai ales pe ţărmurile Mediteranei. Vara lui 2003, când temperaturile caniculare au provocat moartea a aproximativ 70.000 de persoane pe tot continentul, ar putea să fie o vară obişnuită la jumătatea secolului XXI, apreciază Giec în document.

Temperatura medie a planetei a crescut cu aproximativ 1 grad Celsius în secolul trecut. Oamenii de ştiinţă anticipează o creştere suplimentară de 1 până la 5 grade Celsius până în 2100, în funcţie de nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES).
Statele Unite şi Caraibele ar urma să se confrunte cu uragane cu potenţial mai devastator decât în prezent din cauza rafalelor puternice de vânt şi ploilor mai intense, arată raportul.
În micile state insulare, principala ameninţare o reprezintă creşterea nivelului mării, sursa eroziunii zonelor de coastă, poluarea apei, pierderea terenurilor agricole şi, în caz de furtună, creşterea riscului de inundaţii.
Deja măsurabile, aceste impacturi se vor înrăutăţi "foarte probabil" pe măsura trecerii timpului.
"În unele cazuri, ar putea fi necesar să se aibă în vedere o evacuare permanentă", apreciază rezumatul provizoriu al raportului.
În Africa de Vest, modelele climatice prevăd mai multă secetă în regiunile unde malnutriţia este deja răspândită.
În Asia de Sud şi Sud-Est, oamenii de ştiinţă se aşteaptă la o dublare a frecvenţei furtunilor violente. În estul continentului, canicula va fi din ce în ce mai intensă.
Acest raport urmează să contribuie la conţinutul celui de-al cincilea mare raport Giec privind schimbările climatice, aşteptat în 2014, în timp ce ultimul datează din 2007.