Agricultura ecologica, intre hrana viitorului si o bula speculativa. De ce renunta producatorii la culturile eco si cum se explica diferentele de preturi

In timp ce populatia lumii se confrunta cu o lipsa tot mai acuta de alimente, ONU declarand pentru prima data, in 30 de ani, foametea in doua regiuni, agricultura ecologica este vazuta de multi drept solutia ce ar putea preveni o criza alimentara in viitor. Chiar si asa, si pe acest segment exista probleme, din cauza preturilor prea mari, nu exista o piata de desfacere constanta, iar in unele tari, precum Marea Britanie, producatorii renunta la fermele ecologice din cauza cheltuielilor mari de productie.

In Marea Britanie, tot mai multi fermieri renunta la exploatatiile ecologice pe masura ce vanzarile de produse eco sunt tot mai mici, clientii neputand face fata preturilor mari ale produselor, scrie The Guardian. Astfel, suprafata de teren aflata in perioada de conversie a scazut cu doua treimi acum fata de 2007, potrivit statisticilor oficiale.

Si vanzarile produselor organice s-au diminuat cu 5,9% in 2010, fata de anul anterior, totalizand 1,7 miliarde de lire, fata de 1,8 miliarde in 2009. Si asta este cu atat mai frapant cu cat, in 2008, cifrele ajungeau la 2,1 miliarde de lire, iar lumea se confrunta cu o crestere a preturilor la nivel mondial ce a dus chiar la o criza alimentara.

Fermierii de aici spun ca nu pot concura cu lanturile de supermarketuri care mizeaza pe produsele ieftine, de tip mass-market, pentru a-si asigura grosul vanzarilor. In plus, scaderea numarului de exploatatii agricole este pus pe faptul ca subventiile destinate celor care trec de la agricultura traditionala la cea ecologica s-au diminuat, iar procesul dureaza mai multi ani.

Este cazul fermierilor din Scotia care au revenit la agricultura conventionala dupa ce nu au mai primit fonduri. Spre exemplu, in Marea Britanie, doar 51.000 de hectare erau in conversie, fata de cele 158.000 in 2007. Anul trecut, erau cultivate organic doar 619.000 de hectare, fata de 668.000 in 2009.

Agricultura ecologica in UE, in expansiune 

Sectorul agriculturii organice in UE este unul dintre cele dinamice, iar, din 2005, terenul cultivat ecologic a crescut cu o patrime fara ca acest lucru sa afecteze bugetul alocat agriculturii de catre Comisia Europeana.

Chiar in viitoarea Politica Agricola Comuna (PAC) dupa 2013, sectorul agriculturii ecologice va avea o mai mare importanta. Printre masurile de reformare a PAC prezentate, in noiembrie 2010, la Bruxelles se numara si cateva prevederi legate de protectia mediului. Astfel, agricultorii vor fi incurajati sa utilizeze tehnici simple de productie care sa asigure protectia mediului.

Ei vor primi bani in plus daca vor folosi tehnici de tipul rotatia culturilor, mentinerea pasunilor permanente, acoperirea solurilor iarna cu plante care produc materie organica si nelucrarea capetelor de parcela pentru a evita erodarea solului. Suprafetelor lasate nelucrate vor trebuie sa acopere 7% din suprafata terenului si nu 5%, spun cei de la Uniunii Nationale a Fermierilor (NFU) din Marea Britanie care citeaza draftul propunerii finale privind PAC, care va fi publicat abia in octombrie, conform Farmers Weekly. Fermierii care nu vor respecta aceste prevederi nu sunt eligibili decat pentru 70% din sprijinul direct.

Aceste prevederi nu se aplica si celor care lucreaza deja terenul in sistem ecologic.

Care este situatia in Romania

In Romania, pentru ca procesul de trecere de la agricultura traditionala la cea ecologica a inceput mai tarziu, cererea si piata pentru produsele ecologice sunt in crestere. Insa, investitiile raman la fel de mari. Si asta cu atat mai mult cu cat pierderile pe cultura sunt si ele la fel, tinand cont de faptul ca pesticidele nu pot fi folosite in agricultura ecologica.

In 2010, din cei 3.155 de agriculturi ecologici, 1.089 sunt in perioada de conversie. Aceasta perioada dureaza 5 ani si ei primesc anual un sprijin de 1.500 de euro care acopera pierderile cauzate de trecere de la agricultura conventionala la cea eco. Astfel, statisticile Ministerului Agriculturii arata ca numarul de fermieri in sistem ecologic a scazut de la 3.228 in 2009. Insa, a crescut suprafata exploatatiilor - de la aproximativ 240.000 in 2009, la peste 259.900 hectare.

Spre exemplu, fermierul Marin Dumbrava, patronul fermei ecologice BioDumbrava. El cultiva pe un hectar varza, morcovi si rosii, iar preturile sunt mai mari decat cele pe care le intalnim in piete, insa, la productia lor nu au fost folosite pesticide. Chiar si asa, el spune ca in acest tip de agricultura si pierderile sunt mari, de exemplu daca vorbim despre legume sau fructe, acestea ajung si la 60-70% din productie.

Cum supravietuieste fermierul? "Am clienti fideli care vin si cumpara direct de la ferma, am un punct de distributie in Bucuresti, iar in tara trimit prin curier", arata acesta. El a investit 15.000 de euro la inceput pentru a transforma un hectar de teren intr-o adevarata ferma ecologica. Acum, el spune ca nu face profit, insa cei aproximativ 15 clienti pe saptamana ii aduc vanzari de 2.500-3.000 de lei.

Chiar si asa, el spune ca produsele obtinute in agricultura ecologica nu pot fi comparate cu cele din agricultura traditionala, iar, in Romania, clientii sai sunt cei care vor sa manance sanatos. Fermierul mai arata ca si la noi sunt multi care renunta la agricultura ecologica pentru ca nu au piata de desfacere.

Iar potentialul este destul de mare. In jur de 0,7% din romani intra in aceasta categorie, dupa cum spune Thomas Weinraub, directorul general al producatorului ecologic Sonnentor. In acelasi timp, consumul de produse bio in Germania ajunge la 8,7% din totalul produselor alimentare. Sonnentor vinde produse precum ceaiuri, condimente sau dulceturi, iar 4-5% din materia prima vine din Romania, principalul furnizor fiind un fermier din Ardeal care are in exploare 80 de hectare de teren ecologic. "El cultiva pe 42 de kilometri trandafiri, care sunt folositi pentru ceaiuri",spune Weinraub. Iar afacerile companiei merg bine tinand cont de faptul ca in 2010, vanzarile au crescut cu 12% fata de anul anterior.

Piata produselor ecologice era estimata la nivelul lui 2010 la 10 milioane de euro.

In plus, in Romania, multe din produse sunt exportate sub forma de materie prima si se intorc pe rafturile romanilor la un pret dublu sau chiar triplu. Spre export, un kilogram de miere vrac costa 2 euro, iar un borcan deja ambalat, de 500 de grame, care ajunge in prajiturile nemtilor sau le indulceste clatitele, este patru sau cinci euro. Daca tragem linie si socotim rezulta un profit mare, mai ales ca sortimentele de zmeura, brad sau menta sunt delicatese pentru straini si platite pe masura.

Produsele ecologice, salvarea tarilor sarace

In tari precum Kenya sau Bangladesh sunt folosite plantele carnivore, ce prind insectele si daunatorii, sau ratele care mananca iarba de pe plantatiile de orez. Iar rezultatele sunt multumitoare - in 20 de tari africane, productia de pe terenurile ecologice s-a dublat inntr-o perioada de 3 pana la 10 ani. Specialistii de aici spun ca aceste solutii ar putea fi aplicate in tari mai dezvoltate si asta cu atat mai mult pana in 2050 in lume vor fi aproape 9 miliarde de persoane, potrivit Natiunilor Unite.

Indicele preturilor alimentelor calculat de Organizatia pentru Alimente si Agricultura (OAA), care acopera cotatiilor mai multor materii prime din domeniu, a urcat cu 1% in iunie, la 234 de puncte, aproape de recordul de 238 de puncte, atins in februarie. Comparativ cu aceeasi luna din 2010, indicele se afla in urcare cu 39 de procente.

Posibilitatea izbucnirii unei noi crize alimentare internationale, la doi ani dupa ce precedenta a fost marcata de importante convulsii sociale, a generat vii dezbateri in cadrul Forumului de la Davos (Elvetia), de la inceputul anului, unde liderii internationali au luat in serios amenintarea amplificarii si recurentei acestor crize pe fondul cresterii populatiei planetei.

sursa:incont.ro