Milioane de absolventi de liceu sunt pe punctul de a-si lua ramas bun de la parinti, pentru ca incepe o viata noua la facultate. Unii chiar mai cred ca diploma de la universitate le va oferi o viata indestulatoare in viitor. Cei mai multi considera, insa, ca in timpul facultatii pierd trei sau patru ani din viata, acumuleaza datorii uriase pe care vor trebui sa le plateasca dupa absolvire, iar dupa ce termina nu au siguranta ca isi vor gasi o slujba sigura si bine platita, scrie The Economist.
Parintii le-au spus intotdeauna ca educatia este cea mai buna metoda pentru a se descurca in aceasta lume globalizata.
Muncitorii vor fi inlocuiti cu roboti, iar cei care nu au scoala sunt condamnati sa se lupte toata viata pentru un trai decent. In schimb, elita va avea intotdeauna lumea la picioare. Si exista si dovezi in sprijinul acestei afirmatii.
Un studiu recent al Universtitatii Georgetownarata ca cei care au studii aprofundate merita sa le faca, iar calificarile obtinute la scoala sunt in stransa legatura cu castigurile.
Un american cu o diploma de facultate in buzunar se poate astepta sa castige in jur de 3,6 milioane de dolari in timpul vietii. Unul care are doar liceul va castiga, insa, in jur de 1,3 milioane de dolari.
Cu toate acestea, in lumea in care traim, regulile sunt pe cale sa se schimbe. Recesiunea pe care o traverseaza intreaga lume schimba din temelii relatia dintre munca si educatie, iar in prezent nu doar muncitorii sunt cei care isi pierd joburile, dar nici diploma de facultate nu mai este o carte de vizita pentru un job bine platit.
Un posibil raspuns ar putea fi faptul ca numarul absolventilor de facultate a crescut intr-un ritm foarte rapid in ultimii ani. Astfel, intre 1990 si 2007, numarul tinerilor care merg la universitate a crescut cu 22%, in America de Nord, cu 74%, in Europa, cu 144% in America Latina si cu 203%, in Asia.
In 2007, 150 de milioane de tineri erau studenti in toata lumea, din care 70 de milioane in Asia. Tarile emergente, cum ar fi China, investesc resurse importante in construirea si dotarea unor universitati care sa concureze cu cele de elita din Europa si America.
In acelasi timp, cererea de forta de munca educata este reconfigurata de tehnologie, asa cum s-a intamplat in secolul 19 cu cererea de forta de munca in agricultura si in secolul 20, cu cea din domeniul industrial.
Dar computerele pot face muncile repetitive mai repede decat oamenii. De asemenea, nu mai este nevoie de contabili cu o pregatire foarte solida, in conditiile in care au aparut suficiente programe computerizate care pot face contabilitate la costuri foarte scazute. Iar joburile care pot fi facute de computere sunt in continua crestere, in conditiile in care programatorii nu stau niciun minut degeaba.
Mai multi economisti s-au lansat intr-o dezbatere legata de scaderea cererii pentru joburi care necesita educatie inalta, in epoca post-industriala, dupa ce joburile pentru studii medii au fost distruse de masinariile inteligente, iar numarul de locuri de munca destinate celor diploma de facultate creste intr-un ritm scazut.
David Autor, profesor la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), considera ca principalul efect al automatizarii in era computerelor nu este faptul ca distruge joburile muncitorilor, ci ca distruge orice job care presupune rutina. Alan Blinder, de la Universitatea din Princeton, sustine, totodata, ca meseriile care, prin traditie, presupun studii universitare nu mai sunt si cel mai bine platite.
Dar, oricat de avansata ar fi tehnologia, mai sunt meserii, ca medicina sau avocatura, care nu vor putea fi facute de masini. Si totusi, si in aceste domenii, computerele au intrat in forta. Meseria de jurnalist a fost detronata de bloggeri, firmele de avocatura au externalizat o parte din munca de rutina catre specialisti in tehnologie, si chiar si doctorii sunt amenintati, pana la un anumit nivel, de revolutia computerelor.
Nu putem nega faptul ca toate aceste transformari au imbunatatit productivitatea specialistilor cu educatie inalta, ceea ce permite consumatorilor sa beneficieze de servicii de calitate superioara. Dar reorganizarea muncii „cu creierul” va face, in mod cert, viata absolventilor de facultate mai putin satisfacatoare din punct de vedere material si mai putin predictibila pentru viitoarele generatii.
sursa:incont.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu